Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:00 18 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Forța cu care se impune o idee și fecunditatea ei, iată bazele originalității”

ro

21 Apr, 2021 00:00 1068 Marime text

În volumul  „A fost odată... Grigore Moisil”, avem ocazia descoperirii unui personaj fermecător, de o rară curiozitate și inteligență, figură luminoasă reconstituită din povești, scrisori, evocări sau amintiri.

Aceste documente au fost strânse laolaltă într-o carte, de către Viorica Moisil, văduva genialului matematician, care a făcut o muncă titanică de bibliograf, navigând printre mulțimea de hârtii îngălbenite de vreme și scoțându-le la iveală pe cele mai relevante dintre ele.



În fragmentul de mai jos, sunt surprinși anii de studenție și foamea de cunoaștere a tânărului Moisil, care citește, scrie și învață neobosit, este preocupat de originalitate și caută „să capteze prin toate tentaculele cunoștințe de tot felul, pentru a-și atinge idealul de a fi un om de cultură”.
 

„Citea zilnic la Biblioteca Fundației, filozofie, logică, romane. Sunt mulți cei care își aduc aminte. Din când în când se oprea din citit, ieșea pe culoar, își aprindea câte o țigară și nu rămânea multă vreme singur. Găsea întotdeauna câte o fată pe care încerca s-o cucerească.

«Când eram student, toată facultatea încăpea într-un local. Toate științele astea — matematică, fizică, filozofie, istorie — se făceau în localul în care este acum chimia-fizică. Și atuncea, dacă întârziam la un curs la care dădeam examen, intram alături, la un curs la care nu dădeam examen. Și mă învățasem să urmez mai ales cursurile la care nu dădeam examen. Fiindcă celelalte tot trebuia să le învăț pentru examen. Și în timpul ăsta am urmat cursurile lui Iorga, de exemplu, care erau deosebit de frumoase, de încălzitoare, de energizante. Și am urmat cursuri de filozofie. Unele le înțelegeam, altele mai puțin. Am urmat și cursuri de sociologie; cursul lui Mihail Dragomirescu care avea loc în marea aulă a Fundației. Urmam și cursul de istoria artelor. Nu zic că la toate mă duceam foarte regulat. Din cauza acestei structuri geografice a facultății, oamenii aveau contacte cu alte facultăți. Și învățau și lucruri care nu trebuiau să le învețe.» (Conferință la Casa Universitarilor din București, martie 1970, reprodusă în Viața Studențească, 1 aprilie 1970).

Un caiet de notițe la Istoria Artei, cu multe desene, minuțios executate, rămâne mărturie a interesului ce-l purta cursurilor lui Tzigara-Samurcaș[...]
Mult mai târziu, atunci când tinerii matematicieni vor veni la el după sfaturi, îndrumări, cu nedumeriri și probleme personale, când va sta prietenește de vorbă cu ei, uneori chiar ore întregi, va insista asupra necesității de a citi nu numai cărți de știință, ci și de poezie, literatură, filozofie, beletristică, de a vizita muzee, expoziții, de a audia concerte, de a învăța limbi străine pentru formarea culturii generale.

«Omul de știință nu este pur și simplu o ființă curioasă, redusă la un intelect care gândește. El este mai perfecționat decât o mașină de calcul, este o ființă vie, iubește și urăște, are bucurii artistice, își pune probleme de etică etc. De aceea el nu se poate închide în specialitatea sa, uitând munca poeților și romancierilor, a pictorilor și sculptorilor, a arhitecților și muzicienilor… Formarea unei culturi generale este o problemă care urmează diferite nivele. În primul rând, se pune problema formării culturii generale în propria ta specialitate. În al doilea rând, se pune problema culturii filozofice generale. În al treilea rând, se pune problema formării culturii artistice generale. Toate duc la marea cultură generală, așa cum ar trebui să fie înțeleasă de toată lumea.» (Gânduri despre anii de studenție, Ed. Politică, 1966, p. 167)

În acești ani de studenție, Gr. M. căuta instinctiv să capteze prin toate tentaculele cunoștințe de tot felul, pentru a-și atinge idealul de a fi un om de cultură[...]
Eseurile despre Literalizarea gândirii, Inteligență și cultură, Spre o desliteralizare, Originalitatea, Tot despre originalitate, Scientismul, Fenomenul dublei gândiri, Fenomenul instrospecțiunii, Scepticismul I–II–III, Dadaysmul, vor să fie originale în sensul următoarei definiții dată într-o pagină din Tot despre originalitate:

«Că nu ești original când ai ca principiu a fi altfel decât ceilalți, iată un lucru de care numai puțini își dau seama. Căci originalitatea înseamnă independența gândirii mele de gândirile celorlalți. Ori dacă eu gândesc mereu tocmai contrariu de cum gândesc alții, gândirea mea e tot atât de mult tributară ca atunci când aș gândi la fel cu ceilalți. Dacă oricărei afirmări ale unei majorități, originalul îi opune o negație, urmează că cugetarea acestuia e solidar legată de aceea a mulțimii; nu putem să spunem că e originală.

Originalitatea, independență a gândirii noastre, cere în primul rând existența unei Gândiri unitare, conștiente și puternice. Forța cu care se impune o idee și fecunditatea ei, iată bazele originalității. E caracteristic faptul că multe din ideile filozofiei și științei moderne au fost regăsite în scrierile anticilor; acolo nu erau decât ornamente, la noi ele sunt pietre fundamentale. Iată în ce sens voim să fim originali. Să reliefăm în sufletul nostru ideea cea mai puternică, cea mai fecundă și să iluminăm cu ea colțurile cele mai ascunse ale eului. Să distrugem, în focul sacru al originalității, toate resturile improductive ale trecutului…»”


#citește mai departe în „A fost odată... Grigore Moisil”
#autor: Viorica Moisil
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: historia.ro


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Colindatul prin magazine, ca și mersul la tuns, el le socotea timp pierdut”

#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

#DobrogeaDigitală: „Cu toții purtăm regretul câte unei cărți, pe care n-am citit-o”
 
#DobrogeaDigitală: „N-aș fi crezut că o găteală frumoasă poate să ascundă atât de bine urâțenia”
 
Comentarii








Cele mai recente postari