Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:43 25 07 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Emanoil Bucuța, despre presa dobrogeană de la început de secol XX

ro

26 Jun, 2021 00:00 2338 Marime text

Pe 27 iunie 1887, se năștea scriitorul şi bibliograful Emanoil Bucuța.


Venit pe lume la Giurgiu, Bucuța a studiat germanistica la Universitatea din București, continuându-și pregătirea la Berlin, unde a obţinut şi titlul de doctor (1912).
 
Revenit în țară, a desfășurat o prodigioasă activitate de promotor al vieții culturale. A fost secretar general al Ministerului Cultelor şi Artelor (1932–1933), administrator al Casei Şcoalelor (1944–1945), redactor la diverse publicaţii ale vremii, printre care: „Arhiva pentru știinţă şi reformă socială”, „Buletinul cărţii”, „Graiul românesc”, „Ideea europeană”, „Universul ilustrat”, „Viaţa românească”.

A colaborat cu versuri, proză, articole, eseuri, traduceri la „Adevărul”, „Analele Academiei Române”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Luceafărul”, „Lamura”, „Preocupări literare”, „Rampa”, „Ramuri”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Transilvania”, „Universul”, „Universul literar”, „Vremea”.

Ca poet, a cultivat o poezie accentuat intimistă, excelând în sonete şi cântece de leagăn (Florile inimii, 1920).
Ca prozator, a fost pasionat de un exotism local, stăruind cu minuţie asupra pitorescului aspectelor etnografice, prezente în romanele şi nuvelele sale: Legătura roşie (1925); Fuga lui Şefki (1927); Maica Domnului de la mare (1930); Capra neagră (1938). Elementele etnografice din proza sa se întâlnesc şi în volumele de articole şi reportaje: Crescătorul de şoimi (1928) şi Pietre de vad (4 vol., 1937–1944).
 
A fost membru corespondent al Academiei Române, director al Fundaţiei Culturale Regale, redactor-șef al revistelor „Graiul românesc” și „Boabe de grâu”.
S-a remarcat şi ca traducător, transpunând în limba română o seamă de clasici germani.
A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), al Societăţii Române de Geografie, al Asociaţiei „Hanul drumeţilor”, al Societăţii Etnografice Române, al Societăţii „Graiul românesc”, al Asociaţiei „Les Amis de la France”.
 
În volumul colectiv „Dobrogea - cincizeci de ani de vieaţă românească”, lucrare de referință apărută în 1928, cu prilejul semicentenarului unirii Dobrogei cu patria-mamă, Bucuța semnează, alături de alte nume de referință ale culturii române: Constantin Brătescu, Nicolae Iorga, Ioan N. Roman, Constantin Moisil, Simion Mehedinți.
 
Articolul său ia în discuție presa dobrogeană din prima jumătate de secol, munca harnicului bibliograf aducându-ne, peste decenii, o imagine a bogatei activități publicistice, în provincia dintre Dunăre și mare. 
 
„Dobrogea părea o ființă de mit din antichitate, care avea ceva de spus și nu putea. Era obișnuită să vorbească mai cu seamă de trecut, cu gorgane de oști ale stepei sau cu ruine de cetăți la Mare, elinești și genoveze, și mijlocul modern de împărtășire, al tiparului, par’că nu-i pria.[…]
Periodicele de astăzi ale Dobrogei sunt în număr de 40. Cifra poate fi sporită sau micșorată cu câteva unități, gazete sau reviste încetate în cursul anului, care nu se dau bătute și reapar pe negândite, la răstimpuri, în afara de orice prevedere. Cele mai multe sunt în Constanța, dar nu așa de multe ca Bazargicul să nu vie numai decât în al doilea rând, 15 față de 9.
Dacă întâiul oraș al Dobrogei are trei ziare zilnice, cu un tiraj care împreună trebuie să se apropie de 15.000 de foi, al doilea oraș are și el unul, în limba bulgară.
Revista Constanței începe să iasă la date care nu se mai cunosc dinainte: e vorba de «Analele Dobrogei»; sufletul ei, în tot cazul, ca și litera cu care se tipărește, sunt in fundul Bucovinei; «Pole», revista bulgară de literatură și cultură a Bazargicului, cu colaborări locale, dar și de peste graniță, e pe piață aproape la timp în fiecare lună. Tulcea a rămas îndărăt cu 7 publicații și Silistra cu 6. Din aceste 6 publicații una e însă turcească, «Tuna», alta e româno-bulgară, «Zorile», politică culturală țărănistă, și a treia «Nov Glas», bulgară, în veșnică ofensivă bilunară. […]
Bulgarii mai scoteau în limba lor și o revistă umoristică, «Cioroveica» întâiu, pe urma «Nova Cioroveica», încetată se pare deocamdată, dar care n are de ce să nu reapară cu un nou calificativ. Un ziar care apără interesele coloniștilor macedoneni e «Silistra» bilunară. Turcii mai au un ziar «România» la Bazargic, iar Albanezii «Albania Nouă» la Constanța, în al nouălea an și cu o pagină franceză și trei albaneze. Populațiile de altă limbă ale Dobrogei pot să comunice cu ai lor și să-și spuie păsurile în chiar această limbă. 
Așa se alege din pusderia publicațiilor, cele mai multe efemere, imagina presei dobrogene, în trecut și în acest an al cincantenarului. Avânt și sbucium au fost mult, cum multe au fost scopurile de o zi și frământările mărunte. Cele câteva idei și interese statornice au găsit însă totdeauna glas și uneori condeie înzestrate. Năvălită, ca în toate orașele țării, de ziarele de mare tiraj din București, până într’atât că într’un chioșc de desfacere sau pe un perete de afișe la Constanța nu le întâlnești decât pe acestea, fără urmă de cele locale, presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte. Cine o răsfoește încet și se oprește interesat la probleme, nu se poate să nu câștige convingerea unei îndelungi și dârze silințe. Ea are ceva din locurile, pline de neastâmpăr și ele, unde se desvoltă, acum câștigate de o strălucită civilizație pustiului, și acum căzute iară în paragină.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea - cincizeci de ani de vieaţă românească”
#Emanoil Bucuța    

 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    
 
Sursa foto: facebook/Academia Română, filiala Cluj          
 
Citeşte şi

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea scriitorului Emanoil Bucuţa, „un mare militant neguvernamental“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa  

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari