Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:25 20 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Avem cultură, dar nu avem educație”

ro

25 Feb, 2022 00:00 3091 Marime text
  • Avem nevoie, în România, de o educație a muncii cinstite și de un învățământ nepolitizat
 
În volumul 4 al seriei „Mediocritate și excelență”  – o serie curajoasă, în care profesorul Petre T. Frangopol a adus la lumină adevăruri dureroase despre situația învățământului și cercetării din țara noastră – există un interesant și util capitol despre ctitorii învățământului României moderne.
 
În preambul, după un scurt istoric al evoluției României către modernitate, autorul deplânge lipsa unei educaţii a muncii, care să contribuie, în toate domeniile, la prosperitatea României și să promoveze valorile autentice, ridicate pe efort și talent, nu pe impostură și necinste.
 
„România, aşa cum o receptăm noi astăzi, a fost pregătită încă din partea a doua a secolului XIX. Atunci a început modernizarea rapidă a tuturor instituţiilor României, care aveau un pronunţat caracter feudal.

Această dezvoltare s-a datorat in principal banilor obţinuţi din exportul de cereale de pe marile latifundii ce aparţineau elitei moşierilor aristocraţi, bani ce au contribuit şi la dezvoltarea învăţământului, a şcolilor de toate gradele.

Efortul a fost imens. Într-un interval scurt, 1859-1918, în ciuda inegalităților sociale (unii oameni trăiau în bordeie!) s-au anulat diferenţele ce ne situau la periferia Europei. Între cele două războaie mondiale, România a avut unul din cele mai bune sisteme de învăţământ din Europa ca structură, rezultate, dar mai ales eficienţă.


 
Ctitorii învăţământului României moderne, Spiru Haret şi Constantin Angelescu, au plecat de la zero și nu aveau sprijin bugetar ... După 1948, Ilie Murgulescu, ca Ministru al Învăţământului a avut curajul să readucă şcoala românească croită după principii bolşevice şi directive KGB-iste, la matca ei firească stabilită de Spiru Haret.

În România anului 2011, nu mai este un secret pentru nimeni faptul că analfabetismul a atins incredibila cifră, neoficială, de 15%, majoritatea absolvenţilor sunt slab pregătiţi, ceea ce cu siguranţă contribuie la o slabă calitate în care funcţionează economia, administraţia etc din ţara noastră. Scandalul din anii trecuţi al manualelor alternative în care Eminescu era simbolic prezentat, iar documentele (nu miturile!) care atestă istoria poporului român erau ignorate, amintesc nu de numeroasele reforme elaborate în timpul celor două decenii după 1989, ci... de reforma sau reorganizarea comunistă din 1948 a învăţământului românesc! Atunci s-au produs celebrele manuale ale lui Roller care falsificau istoria României, iar manualele de literatură includeau pagini de lectură menite să trezească în sufletele şcolarilor ideile „mari" ale vremurilor noastre ... (n.b. comuniste, PTF).
 
Obiectivele propuse prin LEN, nu vor putea fi atinse dacă nu va fi instituit un control, fiindcă se ştie încă din antichitate că niciodată nu vor fi respectate legile într-un stat unde nu există frica (de pedeapsă) (Sofocle). Se afirma încă din 1923 că avem cultură, dar nu avem educaţie (A. Marghiloman). Nu fără îndreptăţire, dl. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, dojenea la începutul anului 2011 lipsa unei educaţii a muncii, a muncii cinstite, în toate domeniile, care să contribuie la prosperitatea României anului 2011. Şi subliniem noi că, discuţiile privind LEN care îşi propune să creeze o educaţie a muncii cinstite (nu a plagiatului sau promovării pe alte criterii decât cele profesionale) sunt politizate şi se poartă pe un ton necorespunzător care demonstrează carenţe educaţionale.”
 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”  
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.IV 
#Autor Petre T.Frangopol  

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.  

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
Sursa foto: captură youtube/arhiva tvr  

Citește și:

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

#Dobrogea Digitală: Învățământul românesc și „utopia egalitaristă”  
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii