Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:11 01 06 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Impresionantul destin al „regelui neîncoronat al zahărului” - Harutiun Frenkian

ro

18 Mar, 2020 00:00 1895 Marime text

Harutiun Frenkian rămâne în istoria Constanței - și nu numai - unul din artizanii comerțului modern, un binefăcător dezinteresat, un OM căruia, poate, într-o zi, se va gândi cineva să-i eternizeze memoria și faptele”, conchidea publicistul Simion Tavitian atunci când îi cuprindea biografia în primul volum al triadei Armeni de seamă din România”.
 

„Printre oamenii de seamă ai Constanței, la început de secol XX, s-a numărat și Harutiun Frenkian. S-a născut în Anatolia, stabilit la Constantinopol, în 1914, urmare măcelului dezlănțuit împotriva armenilor, emigrează în România, în orașul Constanța. Om întreprinzător, dinamic, receptiv la nevoile pieței, reușește, în scurt timp, să creeze o vastă rețea de magazine en-gros în Constanţa și în așezările limitrofe.


Ca o recunoaștere a rolului jucat în dezvoltarea provinciei de curând revenite la Patria Mamă, îndeosebi a comerțului, Harutiun Frenkian este ales, în 1919, vice-președinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța. Contribuțiile filantropice menite să amelioreze situația dificilă a multor familii nevoiașe, ca și obolul generos oferit în scopuri de binefacere socio-culturală, s-au bucurat de unanima apreciere a locuitorilor Tomisului.


Petru Vulcan, cronicar neostenit al vieții constănțene, remarca, pe bună dreptate, în articolele publicate, contribuția familiilor Manissalian și Frenkian, la opera de binefacere. Nu erau deloc reținuți la danii, fapt ce le-a atras recunoștința și aprecierea oficialităților.
În volumul «Figuri de armeni din România», scriitorul Bogdan Căuș, evocând personalitatea lui Frenkian, scrie: «Importă din America zahăr nerafinat pe care-! prelucrează la o unitate specială din Chitila, reușind să dea astfel de lucru unui mare număr de șomeri. Afacerile încep să prospere și Frenkian devine proprietarul unor fabrici de zahăr în Arad, Timișoara și Chitila. A muncit cot la cot cu lucrătorii. l-a ajutat materialicește, le-a construit locuințe sănătoase, în special celor căsătoriți și cu copii. Aproape că n-au existat bariere între muncitori și patron».


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 

În anul1942, în plin război, Harutiun Frenkian creează un spital pentru râniți, are grijă să aprovizioneze cu lemne, ca bun creștin, bisericile armenești din Constanța și București. Războiul se încheie, regimul se schimbă, iar în anul 1948 întreaga avere a lui Harutiun Frenkian este naționalizată.


Pentru a scăpa și de alte urmări, se adăpostește, undeva, în orașul Focșani. Simțind că este căutat de organele represive ale regimului, ca să și piardă urma, fuge în munți și se face cioban. Singur, supraviețuind din greu, fără ca nimeni să-i întindă o mână de ajutor, cel ce a fost «regele neîncoronat al zahărului» din România s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani.


Ultima lui «afacere» a constat din vânzarea de nuci decojite, ținute într-un borcan cu apă, cu care cutreiera, seară de seară, berăriile Focșanilor, oferindu-le consumatorilor, în loc de arahide. Oare câți oameni au știut că acest «nabab», multimilionar, din România, își pregătise, încă din anul 1938, un testament olograf, prin care Harutiun Frenkian, neavând descendenți în viață, își lăsase întreaga lui avere acestei țări, instituțiilor sale publice. Printr-un act testamentar, Harutiun Frenkian cerea să se constituie în București, cu sediul în Calea Victoriei nr. 27, Fundația «H. Frenkian», ca executor al testamentului și al întregii sale averi. O sumă de 15 milioane lei revenea Academiei Române, pentru acordarea de burse studenților merituoși.


Bijuteriile aflate în seiful nr. 78 al Băncii Comerciale, 178.000 de acțiuni ale fabricii de zahăr din Arad - Chitila, precum și zece milioane lei, în valoare nominală, și orice altă avere mobiliară, creanțe din țară și din străinătate, urmau a fi valorificate de Fundație în vederea construirii unui spital cu 80 de paturi, care să fie pus în mod gratuit la dispoziția bolnavilor săraci, români, armeni și de alte naționalități”.



#citește mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Bergi Diradurian, unul dintre fondatorii Teatrului Dramatic Constanța

Comentarii








Cele mai recente postari