Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:52 09 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Constănțeanul Berdj-Șant Așgian, somitate a vieții medicale românești

ro

17 Feb, 2020 00:00 1666 Marime text

Berdj-Șant Așgian, cel care avea să devină una dintre cele mai mari somități ale vieții medicale românești, s-a născut la 27 noiembrie 1924, la Constanța, într-o familie de refugiați armeni. Tatăl său, Onig Asgian, născut în Turcia, la Izmir (Smirna), în 1880, se mută la Istanbul, reușind să-și salveze familia și să se refugieze la Constanța din calea Genocidului din Imperiul Otoman, îmbarcându-se la bordul unei nave cu destinația România. Fiul său, Berdj, va absolvi prestigiosul liceu tomitan „Mircea cel Bătrân” și apoi se va orienta către studiul medicinei la Facultatea din Cluj, pe care le absolvă în anul 1949.


 
Conform biografiei alcătuite de publicistul Simion Tavitian în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”, ca student, Berdj-Șant Așgian a susținut concursul de externat, fiind încadrat ca „extern”, apoi ca „intern" la clinicile universitare din Cluj. A parcurs toate gradele ierarhiei spitalicești (de la medic secundar la medic primar șef secție) și a celei universitare (de la preparator la profesor universitar), la Cluj până în anul1965 și apoi, la Tg. Mureș.
 
Și-a desfășurat activitatea în specialitățile neurologie, psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă, specializându-se în paralel în electroencefalografie și în electromiografie, aceasta din urmă a însușit-o printr-o bursă acordată de statul francez, în anul 1968.
 
A susținut teza de doctorat în anul 1969, obținând titlul științific de doctor în științe medicale, specialitatea neurologie. În anul 1993 a fost ales membru corespondent și apoi, în 1994, membru titular al Academiei de Științe Medicale.
 
A fost distins cu premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române. În anul1993 a devenit membru în Consiliul Științific al Institutului de Sănătate Publică și Cercetări Medicale al Academiei de Științe Medicale, cu sediul la Tg. Mureș.
 
S-a stins din viață pe 11 decembrie 2010, la 86 de ani, după o viață în slujba medicinei.
 

„Pentru merite deosebite în activitatea științifică și cea obștească, după Revoluția din '89 a fost distins cu titlul de „Cetățean de Onoare" al municipiului Tg. Mureș și, apoi, ca „Senior" al orașului. I s-a decernat „Diploma de Excelență" a Universității de Medicină din Tg. Mureș, Diploma de „Profesor de onoare" al acestei universități și al Colegiului Medicilor din România, diploma de „Doctor Honoris Causa" al Societății Române de Neurofiziologie Clinică. De asemenea, de Ziua Națională a României, la 1 decembrie 2002 i s-a conferit „Diploma de Excelență" din partea Prefecturii județului Mureș.
 
La 4 aprilie 2003, prin decret prezidențial, președintele României a conferit profesorului univ. dr. Berdj Așgian Ordinul Național „Serviciul Credincios" în grad de cavaler. Acest ordin i-a fost oferit pentru contribuția remarcabilă pe care a avut-o la promovarea științelor medicale din România precum și pentru întreaga activitate didactică și științifică. (...)
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Deși pensionat, în anul 1994, de la Spitalul Județean din Tg. Mureș, clinica de neuropsihiatrie infantilă, unde a funcționat timp de zece ani ca medic șef de secție, prof. Așgian continuă să activeze ca medic practician în cadrul unei policlinici private, la care vin pacienți din toată țara. Totodată, continuă preocupările cultural-științifice prin conferințe ținute în cadrul Universității Populare”.
 
Profesorul Așgian se trage dintr-o familie respectată și apreciată de conaționalii săi. Tatăl său, Onig Așgian, și-a făcut studiile liceale la Veneția, la mănăstirea Mehitariștilor din insula San Lazzaro.
 
„Tatăl, împreună cu soția și cei doi copii, Ervant și Kegham, și părinții mamei, Ani și Antranig Uttigean, au reușit să se salveze de iataganul junilor turci, îmbarcându-se pe un vapor care venea în România, la Constanța. Autoritățile române i-au primit cu căldură și amabilitate pe refugiații armeni. După un timp li s-a acordat și cetățenia română.
 
În scurt timp, Onig Așgian deschide un magazin de articole textile pe strada Mihai Viteazul, iar prin anul 1937 înființează și o sucursală la Medgidia.
Era un om deosebit, cu un caracter dârz, curajos și îndrăzneț. Avea o inteligență remarcabilă. În afaceri dovedea multă inventivitate. Astfel, prin anul1935 a comandat o mare cantitate de bumbac la Manchester, în Anglia, care i-a fost livrată cu vaporul la Constanța.
 
Bumbacul era sub formă de fire, strâns în sculuri și ambalat în pachete cubice de 4 kg. Cantitatea importată a fost suficientă pentru a fi comercializată în ani de zile. Beneficiul a fost pe măsură. În anul 1951 unitatea este nevoită să-și înceteze activitatea.
 
Onig Așgian a sprijinit comunitatea armeană prin donații substanțiale, contribuind la ameliorarea suferințelor multor familii nevoiașe. Era o fire generoasă, îi plăcea viață. A murit la 7 februarie 1954, în urma unui atac vascular cerebral. A fost înhumat la cimitirul armenesc din București”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Simion Tavitian, profesionalism, pasiune și bucurie de viață

 
Comentarii








Cele mai recente postari