Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:23 30 11 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Ara Diradurian - spirit iscoditor, pus în slujba semenilor

ro

28 Oct, 2021 00:00 1943 Marime text

Se împlinesc astăzi 88 de ani de la nașterea regretatului inginer Ara Diradurian, venit pe lume la Constanța,
pe 28 octombrie 1933, într-o familie de origine armeană.

A absolvit Liceul “Mircea cel Bătrân” din orașul natal, după care a obținut licența Facultății  de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic București.
Repartizat, după absolvire, la Combinatul de îngrășăminte chimice-Năvodari, a parcurs întreaga ierarhie profesională, de la inginer stagiar, tehnolog, șef de secție și director, lăsând pretutindeni din energia sa creatoare, din dorința de a împărtăși, cu cei mai tineri, cunoaștere și bucuria noilor descoperiri.

S-a remarcat prin numeroase inovații și invenții, aducând substanțiale îmbunătățiri proiectelor inițiale, cu efecte de creștere a productivității și rentabilității Combinatului.
A fost coautor al lucrării „Tehnologia compușilor sulfului și a îngrășămintelor fosfatice”, manual pentru maiștri și operatori în cadrul Grupului Școlar de Chimie din orașul Năvodari, unde a avut și o îndelungată activitate ca profesor.
A condus Grupul de Asistență Tehnică a părții române din cadrul Ministerului Industriei Chimice, la construirea instalației de acid sulfuric din orașul Samsun-Turcia.

Despre inginerul preocupat de istorie, de cultură, mare iubitor de artă și de filatelie, Simion Tavitian ne-a lăsat un capitol în volumul său Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor:



„S-a născut la Constanţa, în 28 octombrie 1933, într-o familie de origine armeană: tatăl Ovanez, iar mama Inzaim, care s-au stabilit în oraşul Constanţa ca o consecinţă a genocidului poporului armean din anul 1915.

Tatăl, originar din Asia Mică, raşul Eghin, iar mama, pe numele Tabachian, născută în oraşul Amcsia.
"Localităţile în care s-au născut părinţii mei - spune Ara Diradurian - erau cu populaţie preponderent armeană încă de pe vremea regatului armean. Dacă mi-aş pune întrebarea cum au ajuns părinţii mei în Constanţa trebuie să-mi amintesc de evocările făcute în anii copilăriei, când ne istoriseau prin câte primejdii au trecut şi câte suferinţe au îndurat ca urmare a atrocităţilor comise de junii turci.

Trăiesc cu speranţa că într-o zi aceste crime vor fi recunoscute şi astfel se va face o mare dreptate istorică. Dar să revenim. În acea perioadă tata îşi efectua stagiul militar în armata turcă, participând la războiul balcanic. Auzind de ororile guvernanţilor împotriva primului popor creştin în lume, împreună cu un alt coleg, tot armean, intuind o eventuală consecinţă şi asupra lor, au decis să dezerteze. După ce şi-au lepădat hainele militare, au parcurs drumul zile şi nopţi, mergând pe jos şi ajungând la Istanbul. Sub protecţia unor negustori armeni (populaţia armeană din Istanbul nu a suferit ororile îndurate de armenii din Asia Mică) a lucrat ca băiat de prăvălie pentru a-şi câştiga existenţa şi, în acelaşi timp, să poată strânge bani pentru a putea să părăsească teritoriul turcesc de teamă ca nu cumva să fie descoperit ca dezertor din armata turcă. De altfel, acest lucru s-a întâmplat şi în anul 1916 a călătorit din Portul Istanbul spre Constanţa. Atât părinţii, cât şi fraţii şi surorile pe care tatăl meu îi părăsise când a plecat în armată, nu i-a putut găsi, cu toate eforturile depuse după ce a ajuns în România, ca urmare a apelurilor pe care le-a făcut de mai multe ori prin diverse organizaţii şi asociaţii de caritate internaţională. Mama, născută Tabachian, ajunge în împrejurări similare la Constanţa, unde s-au căsătorit. Am fost trei fraţi: Macrid, Artin şi Ara. Tata a murit în anul 1973, mama zece ani mai târziu, iar fratele ne-a părăsit în anul 1998, răpus fiind de o boală necruţătoare.

Am absolvit în anul 1953 Liceul "Mircea cel Bătrân", singurul liceu teoretic de băieţi din localitate. După terminarea liceului, în urma examenului de admitere, am frecventat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, obţinând diploma de inginer chimist în anul 1958. Prin epartiţie guvernamenta ă, în dorinţa de a ajunge în oraşul natal, am reuşit să obţin repartiţia la singura unitate de profil corespunzător pregătirii mele, la Uzina de acid sulfuric şi superfosfat Năvodari, care, după cele două etape de dezvoltare s-a numit Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Năvodari (unde mi-am desfăşurat activitatea până în anul 1991, când m-am pensionat). Totuşi, după pensionare, ca urmare a prevederilor legale, la solicitarea Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Tumu Măgurele, am fost angajat până în anul 2004 ca reprezentant al acestui Combinat în Portul Constanţa, la CHIMPEX, în problemele de import-export (materii prime necesare activităţii combinatului şi de export de îngrăşăminte chimice)[...]

În anul 1966, la Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti a apărut manualul de "Tehnologia compuşilor sulfului şi a îngrăşăminte lor fosfatice", manual ce a fost predat în cadrul grupului şcolar de chimie din oraşul Năvodari, care a pregătit ani de-a rândul maiştri şi operatori pentru toate combinatele care s-au construit în ţară cu acest profil. Subsemnatul am redactat în întregime partea de tehnologie a compuşilor sulfului şi am predat ca profesor ani de-a rândul. Între anii 1971-1973 mi s-a încredinţat calitatea de şef al grupului de asistenţă tehnică a părţii române din partea Ministerului Industriei Chimice, la construirea şi darea în funcţiune a instalaţiei de acid sulfuric cu capacitatea de 200.000 tone/an în oraşul Samsun-Turcia, situat pe ţărmul sudic al Mării Negre. Împreună cu cei 30 de specialişti români din ţară am avut satisfacţia să predăm această instalaţie la toţi parametrii din contractul încheiat de cele două părţi. în anul 1962 m-am căsătorit cu Madeleine Nazarian, absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială, pe care am cunoscut-o încă de pe vremea studenţiei. După terminarea facultăţii a fost repartizată la aceeaşi unitate, ocupând diverse funcţii corespunzătoare pregătirii. Avem doi băieţi: Eduard, născut în 1963, şi Arsen, născut în 1968. Amândoi au absolvit cursul primar şi liceul în Constanţă, după care Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti."

De la inginer stagiar şi până la director tehnic, Ara Diradurian şi-a cheltuit cea mai mare parte a energiei sale creatoare în cadrul Combinatului, unde a conceput şi înfăptuit tot ce şi-a propus, iar mediul de acolo a radiat din plin căldura aleselor sale calităţi spirituale şi ufleteşti. Acest bărbat "mic de statură şi plăcut", cum îl descriau colegii, este plin de optimism şi de o ironie fină, în acelaşi timp multilateral în preocupările sale. Toţi cei care îl cunosc pe Ara Diradurian nu pot uita privirea sa vie, spiritul său iscoditor, puterea sa de muncă, dragostea de meserie, modul în care îi sprijină pe tineri să se realizeze în carieră.
Deşi interesat în primul rând de problemele ştiinţifice, este, în acelaşi timp, un om de cultură, cu intense lecturi de filosofia culturii, de artă, de literatură. Iubeşte cu pasiune florile şi încearcă să uite frământările cotidiene, stând ore în şir în mirifica lume a mărcilor poştale, care-i oferă clipe de elevată destindere estetică.”

 #citește mai departe în cartea „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian  
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.  

Sursa foto: araratonline.com
Citește și:
#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea eroului Haig Acterian, armean din Dobrogea cu un destin tragic  
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari