Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:04 02 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Povestea Cetății Sacidava, o fortăreață care a rezistat în fața unor mari atacuri (galerie foto+video)

ro

29 Oct, 2021 00:00 5382 Marime text
  • Cetatea Sacidava este situată pe un deal înalt (Musait) de pe malul drept al Dunării, între localitățile Rasova și Dunăreni.
  • Cetatea se află în zona de limes, pe granița fostului Imperiu Roman și se întinde pe o suprafață de aproximativ patru hectare.
  • Primele consemnări istorice ale Sacidavei apar la începutul secolului al II-lea înainte de Hristos.
 
Pe un deal înalt de pe malul drept al Dunării, între localitățile Rasova și Dunăreni, în punctul Musait se odihnesc ruinele cetății Sacidava. Numele fortificației este cunoscut din izvoarele antice și a fost confirmat de descoperirile epigrafice.


 

Cercetările arheologice au început în anul 1969 și continuă în zilele noastre


Cercetările arheologice au început în anul 1969 și au continuat, cu unele întreruperi, până în 1980. În punctul Musait există o fortificație a limesului scythic, cu mai multe faze de dezvoltare, având o evoluție neîntreruptă de la începutul secolului al II-lea înainte de Hristos și până în primul sfert al secolului al VII-lea după Hristos.
 
Au fost identificate mai multe niveluri de distrugere prin incendiu, dar unele nu acoperă întreaga fortificație, ci numai unele porțiuni din aceasta.
Sacidava are acum un plan rectangular, cu laturile lungi de 125 de metri, care închideau o suprafață de aproximativ 4 hectare. Zidurile aveau grosimea de circa 2 metri, iar turnurile erau rectangulare.
 
„Nefiind finalizate cercetările arheologice și durând mult până se vor finaliza, este greu să spui cu precizie când a fost înființată, dar pe undeva în secolul II, și se sfârșește, sau cel puțin viețuirea în ea într-o formă organizată cu armată și administrație ale unui stat se sfârșește undeva la începutul secolului VII, când de altfel cade întregul limes“, explică Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 

 
 

Cetatea era un reper în zonă

 
„Povestea ei este amplă și este în curs de clarificare, deși este reparată de o sută de ani, mai mult sau mai puțin. A fost o primă etapă de săpături în anii ’70, din 1969 până în 1980, făcută de arheologul Constantin Scorpan de la muzeul din Constanța“, declară Aurel Mototolea, directorul MINAC.
 
A urmat o perioadă de cădere în uitare din cauza mai multor factori, cum ar fi motivele financiare sau lipsa de personal. Cercetările au fost reluate în anul 2014. Aurel Mototolea speră ca „cel puțin de acum încolo să se asigure un ritm arheologic cât mai susținut întrucât cetatea are multe de oferit“.
 

Cetatea Sacidava este un monument cu o istorie aparte

 
Cetatea Sacidava se află pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-m-A-02654.02.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 
Călătoria noastră a început de la poarta de vest, la intrarea în cele aproximativ patru hectare de rezervație arheologică de la Sacidava.
„Suprafața este impresionantă, mai ales dacă privim lucrurile în context. Cetatea face parte din castrul roman. A fost un punct important în linia de apărare a limesului danubian, a frontierei Imperiului Roman, ce apare în scrierile antice“, explică Aurel Mototolea (CV), directorul MINAC.
 
Limesul este un sistem de apărare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatră sau dintr-un val de pământ, construit la granițele provinciilor. Din cauza faptului că este cetate de graniță, a fost expusă unor atacuri succesive.
 
„Avem documentat arheologic, atat cât s-a cercetat până acum, și mă refer în special la prima etapa de cercetare din perioada domnului Scorpan, un nivel de distrugere din perioada gotică, de la mijlocul secolului III după Hristos“, precizează Aurel Mototolea, directorul MINAC.

Are o arhitectură cumva specifică unei cetăți de graniță

 
Cetatea era așezată pe un deal, bine amplasată și bine apărată, mai ales pe malul care face legătura cu Dunărea, unde se afla o râpă adâncă. Majoritatea atacurilor puteau veni pe partea opusă Dunării, unde se aflau zidurile cetății.
 
„Dincolo de Dunăre se afla zona populației barbare, care dorea să treacă în zona civilizată și să beneficieze de bogățiile acumulate de orașele din Imperiul Roman. Ca atare, zona trebuia foarte bine apărată. De aceea, avea nevoie de militari“, explică Aurel Mototolea.
 
A existat o perioadă de distrugere la mijlocul secolului al III-lea, din timpul atacurilor goților. Apoi, sunt documentate distrugerile din secolul V, provocate de huni. În secolul IX, cetatea a atras o nouă populație, care căuta adăpost în fostele ziduri și care a locuit la Sacidava o perioadă de timp.
 
„În secolul IX  exista o formă de societate oganizată cumva, care găsește, caută adăpost în fostele ziduri ale cetații romane și viețuiește o anumită perioadă. Acest loc continuă să fie un reper mult timp după prăbușirea limesului roman. Ca dovadă, stau faptul că acest castru roman face parte cumva dintr-un ansamblu mai larg. Avem mai spre est, la câteva sute de metri, o davă getică ce era locuită încă înainte de Hristos, înainte de anul zero să spunem. Dincolo de această davă getică, mai spre est, avem o așezare de epocă medievală timpurie, secolul IX probabil. Nu este cercetată, este doar reperată“, precizează Aurel Mototolea.

Ce relevă ultimele săpături

 
Conform ultimelor cercetări, există semnale, repere în teren, că au existat clădiri impresionante pentru acele vremuri.
 
„Se respectă un tipic organizațional, pe care-l întâlnim și la Tropaeum Traiani. Poarta de Est și Poarta de Vest sunt legate. Cel mai logic ar fi așa. Un drum care le unește, un drum amenajat, iar de-o parte și de alta a acestuia, din el, pleacă drumurile secundare în cetate, iar de-o parte și de alta a acestuia ar trebui să fie clădiri de diferite funcționalități.

Când am reluat săpăturile, s-a vrut a se proba această ipoteză logică și foarte plauzibilă de altfel și s-a săpat o secțiune transversală pe această presupusă arteră magistrală din cetate.

Acum urmează să vedem dacă putem să și dovedim asta. Cursul săpăturilor, chiar așa cu sincope cum a fost, a condus la indicii care să ne spună că au existat clădiri impresionante, cel puțin pentru vremea și contextul respectiv. Sper să le scoatem cât mai repede la iveală și să obținem cât mai multe informații stiințifice, care ulterior să intre în circuitul acesta al stiinței și ulterior către publicul larg“, spune Aurel Mototolea, directorul MINAC.
 
Călătoria la Cetatea Sacidava m-a învățat un lucru foarte important. Trebuie să fii pregătit atunci când vrei să ajungi departe. Din păcate, în prezent, locul este greu de explorat din cauza buruienilor și a terenului denivelat, așa că cei care doresc să se aventureze pe aceste meleaguri trebuie să vină echipați corespunzător. Din fericire, am avut alături de mine oameni care m-au ajutat să continui pe drumul anevoios. Pot spune că merită efortul! Imaginile de la fața locului sunt unice și îți taie răsuflarea!

Cetatea Sacidava a avut multe de îndurat, însă a rămas în picioare o lungă perioadă de timp. A supraviețuit unor atacuri și incendii devastatoare, însă de fiecare dată a urmat o perioadă de reconstrucție. Oamenii locului au reușit să își continue viața, iar acum este rândul nostru să ne punem amprenta și să lăsăm o moștenire generațiilor viitoare.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.

Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 

 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:
 
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Tropaeum Traiani, reper latin al României și emblema milenară a Dobrogei (galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea143

 
 


Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari