Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:44 01 06 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea în anul 1925 (II) - Porturile maritime

ro

07 May, 2020 00:00 1394 Marime text

Unul din atuurile provinciei era evident ieșirea la mare, ceea ce conducea implicit la o dezvoltare continuă a comerțului și industriei românești. Porturile Dobrogei erau plămânii unei vieți economice din ce în ce mai înfloritoare, traficul maritim creștea de la an la an iar valorile operațiunilor de import-export erau de asemenea pe un drum ascendent, atingând anual noi recorduri.
 
Bineînțeles, Constanța era principalul port al provinciei, aici desfășurându-se cele mai multe dintre operațiunile importante.
În anul de referință 1925, Portul Constanța avea o lungime totală a cheiurilor de 6690 m.l șibazine bine adpostite prin diguri de centură. Suprafața totală a bazinelor din avanport era de 74 de hectare, adâncimea lor era de 8 metri iar cea a bazinului de petrol, de 9 metri.
 
Platformele portuare erau formate din cheiuri ce ocupau o suprafață de 24 de hectare, din silozuri, stație de petrol și linii ferate - care toate împreună însumau 68 de hectare, precum ș din alte 26 de hectare rezervate pentru diverse suprafețe,totalul ajungând la 118 ha.
 
Pentru export Portul Constanța dispunea de numeroase instalații. Astfel, pentru cereale existau două silozuri (silozurile I și II Saligny) și un al treiela deja construit dar încă nedotat cu mașini și instalații. Fiecare siloz avea câte 255 de celule de câte 100-140 de tone fiecare. În aceste silozuri se puteau manipula diverse tipuri de cereale precum grâu, secară, orz, ovăz și porumb. Aici se efectuau operațiuni de înmagazinare, de curățire de corpuri străine, de prelucrare și de predare.
 
Portul Constanța dispunea einstalații pentru exportul petrolului, existând o stație specială pentru primirea, depozitarea și pomparea la vapoare a tuturor produselor fluide petrolifere. Stația avea deja în exploatare 27 de rezervoare, precum și alte 19 rezervoare în fază de construcție.
Stația de produse petrolifere putea înmagazina deodată cinci trenuri: unul cu benzină, unul cu petrol rafinat, altul de petrol distilat iar două de păcură. Produsele acestea puteau fi pompate în cinci vapoare deodată, cuun debit de 100 de tone pe oră.
 
În ceea ce privește instalațiile de import, Constanța dispunea de magazii și hangare, multe dintre acestea aparținând unor societăți ale statului precum Vama, CFR-ul, SPM (Serviciul Porturi Maritime) sau SMR (Serviciul Maritim Român) etc.
 
În portul Constanța funcționa o uzinăelectrică de 1600 de cai putere, cu patru grupe electrogene formate fiecare dintr-un motor Diesel de 400 de Cai Putere. O suprafață de 25.000 de mp din port era ocupată de ateliere de reparații, unde lucrau permanentcâteva sute de muncitori. Portuldisp8unea și de alte aparate și material rulant cum era cazulmacaralelor, al locomotivelor și vagoanelor. De asemenea, dispunea de vase și de aparate navale: patru remorchere, o macara plutitoare cu putere de ridicare de 40 de tone, două drage, o șalupă de incendiu, un elevator plutitor etc.  
În 1925, Portul Mangalia dispunea de un bazin cu o suprafață de 21 de hectare și care era adăpostit de diguri. Adâncimea acestui bazin varia de la 1 la 4 metri, în funcție de fiecare estacadă de încărcare (n.a. estacadă - punte fixă de lemn construită perpendicular pe cheu).
 
Portul Balcic era în acea perioadă foarte puțin dezvoltat. Abia în acel an începuseră primele lucrări de construcție la Palatul Reginei Maria. Portul micului orășel de pe Coasta de Argint avea să cunoască o maimare dezvoltare după anul 1929, după finalizarea Cuibului Singuratic.
În 1925 însă Portul Balcic nu era îndiguit, dispunând doar de o estacadă de 40 de metri. Apa avea o adâncime de 2,5 metri și de aceea aici puteau trage doar ambarcațiuni modeste de tonaj mic, în special bărci și mahune pescărești.
 
Portul Cavarna nuera nici el îndiguit, având o estacadăde 65 de metri și o qadâncime de 2,5 m. Operațiunile comerciale se făceau cu mahune ce stăteau ancorate în baia Cavarna și care veneau la estacada portului pentru a încărca marfă și a o duce apoi înlarg, la vasele aflate în radă.
 
Nu există o situație exactă privind traficul mărfurilor în 1925, în porturile Balcic și Cavarna, darputem lua ca exemplu edificator o situație întocmită pentru anul 1922.  Aceasta demonstrează traficulmodest din cele două porturi maritime ale Cadrilaterului. Astfel, în 1922, la Balcic au venit 21 de nave străine care au încărcat 11 milioane de kilograme de marfă (în special cereale, făină și fasole) și audescărcat 437.000 kg (în special lemne de foc și cherestea). În același an, la Cavarna au venit 14 nave. Acestea au încărcat 385.000 kg de marfă (în special cereale, făină și tărâță) și au descărcat 250.743 kg (în special lemne de foc, cărbuni și mașini agricole).
 
Un port maritim extrem de puternic al Dobrogei era evident, Sulina, aflat sub administrarea Comisiei Europene a Dunării. Acestui port îi vom aloca însă un capitol separat, urmând a prezenta istoria sa pe o durată mai mare de timp, începând cu constituirea CED și până în preajma celui de Al Doilea Război Mondial...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori  insp.com Oct. Văleanu, secr.gen. Camera de Comerț
Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925
Anuarul Statistic al României 1925, Editat de institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926
 
Citește și:

Dobrogea în anul 1925 (I) - Date statistice generale
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.  

 
Comentarii








Cele mai recente postari