Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:41 26 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Gherontie Nicolau și nevoile coloniștilor din Cadrilater

ro

11 Nov, 2020 00:00 1610 Marime text
 
În perioada interbelică, până la Constituția lui Carol al II-lea, din 1938, din senatul României făceau parte senatori aleși pe o perioadă de patru ani, dar și senatori de drept. Senatorii de drept erau reprezentanți ai cultelor și persoane care au îndeplinit importante funcții publice. Prin Senat şi Adunarea Deputaţilor au trecut, în perioada interbelică, legi ce vizau reorganizarea administrativă a ţării, reforma agrară, exploatarea resurselor naturale, întărirea capitalului autohton şi a finanţelor, reaşezarea sistemului fiscal şi a asistenţei sociale, dezvoltarea industriei de apărare, contractele colective de muncă.
 
Pentru Dobrogea, care cuprindea din 1913 și județele Caliacra și Durostor (ambele azi în Bulgaria), perioada interbelică a fost una tumultuoasă în ceea ce privește relațiile dintre etnicii bulgari și români, în special, după cum vom vedea și în exemplul de mai jos. Interesul autorităților române era aplanarea conflictelor, în special prin împroprietărirea cu pământ a coloniștilor (marea majoritate români).
 
În acest sens, Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, în calitate de senator de drept, a susținut un cuvânt în Senatul României, pe 5 martie 1930, subliniind importanța împroprietăririi coloniștilor din Cadrilater, dar și acordarea de terenuri pentru parohiile fără biserică și pământ.
 
Discursul din Senat al lui Gherontie Nicolau, ne este prezentat de revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul VII, martie, 1930.

„Este dureros să văd pe macedonean plângând”
 
(...) Domnilor Senatori, daţi-mi voie să lepăd pentru un moment modestia care mă caracterizează şi să vă spun că întradevăr sunt unul dintre episcopii țării care şi-a făcut această datorie, că m'am ţinut de cuvântul dat marelui rege care a creat România Mare. Am văzut unele cazuri în câteva puncte, şi citez Gargalâcul de lângă Cavarna, în 1927. Am făcut vizită canonică şi acolo am găsit o întreagă rebeliune între autochtoni şi între colonişti.
 
După slujba din biserică, m'am pomenit înconjurat şi de o tabără şi de alta, fiecare arătându-şi păsul său: coloniştii arătând că nu, li s'a dat ce aşteptau să li să dea, iar autochtonii văitându-se tocmai de aceea ce spunea D-l Ministru (n.r. Ion Mihalache, Ministrul Agriculturii și Domeniilor) că, coloniştii caută să-i scoată din casele şi locurile lor, ca să aibă și ei putinţa de a-şi asigura existenţa şi a-şi adăposti familiile.
Ascultând şi pe unii şi pe alţii, am tratat cu câţiva delegaţi dintr'o parte şi din alta şi, pentru moment, lucrurile s'au liniştit; dar arzătoarea problemă a împroprietăririlor echitabile şi a pacificării elementului bulgar cu cel român nu s'a rezolvat cu asta. Eu mă bucur că D-1 Ministru de Domenii se ocupă de această chestiune (...) Este dureros să văd pe macedonean plângând şi văitându-se că nu are pământ că nu are unde să locuiască şi este tot atât de dureros să văd pe autochtonul, care se plânge că este isgonit din gospodăria sa.”
 
Al doilea lucru pe care Gherontie Nicolau l-a subliniat în plenul Senatului a fost soluționarea nevoilor parohiilor din Cadrilater, multe dintre ele fără pământ și biserici, parohii prin care nevoile oamenilor puteau ajunge mai repede la urechile politicienilor:
 
Mulțumind D-lui Ministru pentru această declaraţiune, care corespunde pe deplin dorinţei mele, mai adaug încă o rugăminte pe care o am şi anume: ca atunci când se va atribui coloniştilor pământul necesar şi se va îngrădi acest drept cu legi ca să aducă un folos, să aibă bunătatea să ia în vedere şi interesul bisericesc de acolo, pentru că afirm că sunt biserici, lasă că nu se găsesc biserici şi aceasta este un lucru grav pentru noi, dar sunt parohii cari n'au biserici şi n'au nici loturi de pământ, nu sunt împroprietărite, pe când, şi nu mă revolt, căci este foarte bine, geamiile, cu o existenţă mai veche, sunt împroprietărite.
Rugămintea mea, Domnule Ministru, este: să luaţi în privire şi această comunicare, căci ştiţi foarte bine, când se coboară episcopul în mijlocul credincioşilor, fiecare îl înconjoară cu doleanţele lui şi spune: Prea Sfinte, sunteţi acolo în Senat, la Bucureşti, mai des de cât noi, aveţi dar grijă şi de noi şi durere pentru nevoile noastre. lată de ce, Domnulu Ministru, am cerut cuvântul ca să adauge şi rugămintea să purtaţi grija cetăţenilor Dobrogei noastre, a bisericii şi slujitorilor ei, căci vă ştiu creștin bun, român bun. precum a-ţi fost şi soldat bun.

 
#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul VII, martie, 1930.

Sursă foto: facebook Comuna Gărliciu/Daniel Tufa
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Gârliciu, satul reclădit odată la 30 de ani

 
Comentarii