Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:26 26 02 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

ro

12 Jan, 2021 00:00 1833 Marime text

În numărul din 12 ianuarie 1915, ziarul Dobrogea Jună( XI, Nr. 4, , p. 3), indexat în volumul Dobrogea Jună. Caleidoscop”, face o analiză comparativă între cele două județe ale provinciei revenită în 1878 la patria mamă.

Sub titlul Superioritatea jud. Constanța față de județul Tulcea, autorul trece în revistă cauzele care au generat diminuarea importanţei „celeilalte jumătăţi a Dobrogei vechi, ceia ce bate mai mult la ochi din lipsurile judeţului Tulcea, datorită cărora acest judeţ suferă de o mare apatie”.

Lipsa căilor de comunicație, dar și implicarea scăzută a autorităților tulcene în dezvoltarea zonei de nord a Dobrogei, au dus la o nefericită disproporție în privința progresului și situației economice și sociale între cele două județe din sud-estul României, multe dintre diferențe fiind actuale chiar și azi, după mai bine de un secol.
 

„Vorbind într-un articol publicat în «Universul» despre podul de la Hârşova, spuneam între altele că judeţul Tulcea este mult inferior judeţului Constanţa.

Chestiunea comportând un deosebit interes, cred necesar a intra în miezul ei şi a face un istoric succint atât al cauzelor cât şi al efectelor cărora se datoreşte inferioritatea judeţului Tulcea.

În adevăr, judeţul Constanţa, fără a avea, ca teritoriu, o suprafaţă mai mare ca aceea a judeţului Tulcea (Tulcea are o suprafaţă de 8626 kilometri pătraţi şi Constanţa 6910 kilometri pătraţi) are totuşi din toate punctele de vedere, o ascendenţă remarcabilă asupra judeţului Tulcea.

Mai întâi, judeţul Constanţa are o falangă de mari proprietari - în opoziţie cu judeţul Tulcea, unde numărul lor este infinit mai mic.

Iniţiativa privată, biserica, şcoala, gospodăria casnică şi cea agricolă, comerţul, spiritul de solidaritate al locuitorilor din judeţul Tulcea, apar într-o lumină palidă în comparaţie cu splendoarea şcoalei, bisericei, comerţului şi gospodăriei din judeţul Constanţa.

Dar, orice cauză are efectele sale, precum orice efect se datoreşte unei cauze, şi efectele vitrege semnalate în judeţul Tulcea, au de bună seamă o cauză, dacă nu chiar o mie.

Nu voesc şi nici spaţiul unui articol de ziar nu îngădue să fac un studiu amănunţit asupra cauzelor care au înrâurit la diminuarea importanţei celeilalte jumătăţi a Dobrogei vechi. Voi schiţa însă în linii generale ceia ce bate mai mult la ochi din lipsurile judeţului Tulcea, datorită cărora acest judeţ suferă de o mare apatie.

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF  

Ceia-ce dă viaţă unui oraş, este, în afară de orice îndoială, legătura cu centrul. Or, este ştiut că întreg judeţul Tulcea, inclusiv capitala sa, este cu desăvârşire izolat de restul ţărei printr-o totală lipsă de căi de comunicaţie.

Pe când judeţul Constanţa are o imediată legătură de cale ferată cu ţărmul Patriei-mume, pe la Cernavoda; pe când Constanţa, îşi permite luxul de a face importaţiuni directe din străinătate pe Marea Neagră;

- pe când Constanţa are şosele judeţene bine întreţinute, şcoli, muzee, palate, biserici care rivalizează cu cele din capitala ţărei, cum e biserica catedrală din oraşul Hârşova, construită din iniţiativă particulară şi care a costat nici mai mult nici mai puţin decât trei sute de mii de lei; societăţi pentru îmbunătăţirea rasei animalelor, sate bogate cu o populaţiune de baştină, românească şi cu modele de gospodării, unde buna rânduială domneşte pretutindeni iar belşugul nu lipseşte din casa ori cărui sătean, - de la Tulcea, în tot judeţul - nici şcoli, nici biserici care să semene cu cele din judeţul Constanţa, nici cu o populaţiune rurală dornică de progres, ospitalieră şi întrecătoare în a-şi face cât mai înfloritoare.

Exemplul cel mai de la sine vorbitor ni'l dă însăşi capitala judeţului, oraşul Tulcea, unde nici vorbă nu-i de comparaţie cu capitala judeţului Constanţa.

De la prima vedere este isbit la Tulcea de o atmosferă de orientalism şi de tembelism (vorbesc de populaţiunea care formează grosul oraşului); străzile întortocheate şi murdare, lipsă de estetică, de bun gust, şi mai ales numărul bisericilor bulgăreşti şi lipoveneşti care e mai mare de cât al celor româneşti, îţi face impresia că te afli într-un sat străin.

Contrastul e atât de isbitor, atât distanţată este diferenţă oraşului Constanţa de oraşul Tulcea, în cât aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei.

Rânduiala şi starea înfloritoare a Constanţei nu se poate compara de alt fel cu multe capitale de judeţ din întreaga ţară, ea fiind devenită în ultimul timp un mare centru judecătoresc şi militar [...]

Dar, dacă constatăm - cu părere de rău - această stare de lucruri, n'o facem cu gândul d'a jigni pe locuitorii judeţului Tulcea, ci din dorinţa nevinovată ca această parte a ţărei, care formează un singur şi indivizibil trup al României, să lupte cu asiduitate pentru micşorarea disproporţiei şi pentru a completa astfel un ansamblu vrednic de laudă în concertul, evoluţie dobrogene.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : ziaruldelta.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Nu e oraş dobrogean care să nu-şi aibă istoria lui osebită”

 
Comentarii








Cele mai recente postari