Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:59 25 10 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Constanța acum 100 de ani Luna iulie 1925 în presa vremii (IV)

ro

25 Oct, 2025 12:00 498 Marime text
  • Prezentarea, în două ediții distincte, în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“ dintr-o săptămână.
  • Avem în vedere săptămâna 7-12 iulie 1925.
  • În ediția de astăzi prezentăm textele referitoare: Ironii și subtilități în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimente sociale locale, Buletinul juridic, Publicitate.

În ediția de astăzi avem în vedere, în continuarea ediției precedente, săptămâna 7 - 12 iulie 1925, de marți până duminică (ziarul „Dacia“ nu publică ediția de luni în acest an), urmând a prezenta: Ironii și subtilități în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimente sociale locale, Buletinul juridic, Publicitate.
 

Ironii și subtilități în rânduri satirice

Ziarul dobrogean „Dacia“ prezintă în fiecare ediție, în antetul primei pagini, fie o satiră, fie o parabolă, abordând teme de interes pentru constănțeni și nu numai, de la acea vreme:

„Palmele primite de Pan Halipa au fost răsbunate, cu ocazia alegerilor de la Chișinău. Poporul basarabean a dat un formidabil picior, guvernului.“ (ediția de marți, 7 iulie 1925)

„Ivan Ogneanof a apărut ori în fața judecătorilor. Iosif Michel, fostul guvernator al Dobrogei, încă în libertate, sfidează poporul dobrogean pe care l-a batjocorit.“ (ediția de miercuri, 8 iulie 1925)

„Jocurile la noroc, în stagiunile balneare, au fost desființate. Totuși Cazinoul din Movila Techirghiol e transformat într-un tripou, sub patronajul unor deputați guvernamental. Parchetul n-are nimic de obiectat? “(ediția de joi, 9 iulie 1925)

„În sfârșit locotenentul Popescu-Sgurița, cel mai hulit om din România, a fost mutat din Constanta. Probabil că se simte nevoie de ciomăgași în altă parte.“ (ediția de vineri, 10 iulie 1925).

„Ministrul de finanțe italian a demisionat. N-ar fi rău ca și vistiernicul nostru, d. Vintilă Brătianu, sa imite gestul colegului său din Italia.“ (ediţia de sâmbătă, 11 iulie 1925)

„Bandiții Tomescu și Munteanu au jefuit pe fruntașul țărănist d. Ion Mihalache. Nu cumva, cei doi codreni au intrat în solda liberalilor?“ (ediţia de dumincă, 12 iulie 1925).
 

Cultură, educație și evenimente sociale locale

D. Virgil Madgearu la Constanța. Pe 5 iulie 1925 a sosit în Constanța, Virgil Madgearu, „fruntașul partidului țărănist“.

Inaugurarea liniei Hamangia-Babadag. Pe 15 iulie 1925, s-a inaugurat linia Hamangia-Babadag, prima cale ferată din județul Tulcea. La eveniment vor participa mai mulți membri ai guvernului împreună cu Ion I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri.

Sosirea cercetașilor bătrăni cehoslovaci în localitate. Pe 9 iulie 1925 au sosit în Constanța 45 de Oids-Scouts (cercetași bătrâni), „cehoslovaci care se vor stabili la Mamaia, unde vor forma o tabără“. Grupul este format din diferite personalități a Cehoslovaciei, sub conducerea domnul Chromec, director general al închisorilor din Cehoslovacia.

Protestul profesorilor. Cotidianul „Dacia“ publica scrisoarea adresată de către un grup de profesori ai liceului „Mircea cel Bătrân“ - personalități marcante ale învățămâțntului dobrogean și nu numai -, Ministerului Intrucțiunii Publice, privind desfășurarea neregulamentară a examenului la limbă germană susținut de elevul Negulescu:


„Domnule Ministru,

Ministerul admițând în afară de prevederile regulamentului un nou examen elevului Negulescu, declarat corigent la limba Germanăși șt. naturale, subsemnații:

1) Având în vedere că în materie de promoție școlară, conform art.8 ,,orice plângere relativă la promoțiunea școlarilor se adreseazăDirecțiunei Școalei și se rezolvă de conferința clasei respective.

2) Că orice măsură s-ar fi luat, ea trebuia generalizată la toți elevii liceului, cari erau în aceeași categorie.

3) Având în vedere modul neobișnuit cum au fost alcătuite aceste comisiuni de inspectorat și că inspectoratul n-a mai instituit comisii și pentru ceilalți elevi.

4) Că profesorii de materiile respective având însărcinări date de minister în alte părți, au fost puși în imposibilitate de a lua parte la examenele comisiunei din pricina grăbii cu care s-au fixat termenele de examen.

5) Că îndeosebi examenele de limbă germană prezintă un aspect cu totul singular, din pricină că la examenul de sfârșit de an, reglementar, a asistat și directorul Liceului și incidental și de profesor G. Toma și că deci un examen ținut după câteva zile, nu este nici serios nici conchizător.

Pentru aceste considerațiuni, cerând intrarea în legalitate, vă rugăm să binevoiți ca în interesul Școalei, să lăsați ca conferința clasei, singura în măsură să cunoască toate împrejurările de fapt, să se pronunțe asupra cazului și în consecință să infirmați examenele ținute de acele comisii, fiind nelegale și scăzând prestigiul Școlii în față societății.

Profesori Al. C. Alexandrescu, Gh. Toma, I. Fodor Gh. Carp, C. Mureșanu, G. Coriolan, N. Zagoicea, E. Alexandescu și S. Alecu.“

Spectacolele și filmele de la cinema. Aflăm că la Cinema „Regal“ au rulat „Domnişoara... Doamnă“. La Parcul Arena „Grand” este redat „Na-ta-șa“. La cinematograful „Majestic“ va fi redat „Cadavrul viu“.


Buletinul juridic

Procesul d-rului Ogneanof. Procesul doctorului Ivan Ogneanof, acuzat de crimă contra siguranței statului și dezertare la inamic, a fost amânat de Consiliul de război al Diviziei XIX.

Consiliul a fost prezidat de colonelul N. Fărcașanu, având ca membri pe maiorii Cârjanowski și Bărsănescu și pe căpitanii Ionescu și Baicu. Ministerul public a fost reprezentat de maiorul Zorzor (comisar regal), iar apărarea, de mai mulți avocați: senatorul I. N. Roman, deputatul Paul Dobrescu, Al. Gherghel, Stelian Stănescu și Scipio Vulcan.

Apărarea solicitase anterior o expertiză grafică pentru a verifica dacă o scrisoare găsită asupra contelui Ștefan Haller de Porizia, adresată comitetelor dobrogene din Cadrilater, fusese scrisă de Ogneanof. Experții Carp V. Gheorghief și doamna Lerescu au stabilit că scrisoarea nu fusese scrisă de Ogneanof.

Totuși, înainte de dezbaterea fondului, comisarul regal a cerut amânarea procesului, motivând că expertiza nu fusese depusă la dosar cu 10 zile înainte de termen, potrivit normelor în vigoare.

Consiliul a admis cererea și a amânat procesul, dispunând totodată ca toate documentele redactate în limbi străine din dosar să fie trimise Ministerului de Externe pentru traducere.

Polițe protestate. Aflăm că au apelat la polițele protestate, în perioada 30 iunie - 6 iulie, următorii: Mitake Cocargea, Floarea St. Manea, P. R. Petcu, Aron Grunberg, Stan D. Nicolae, I. Dălgeanu, Stoica I. Petcu, Ion Ciocadei, I. Dumitrescu, Velicu Hiliu, Dumitru Jean, Ion Manolescu, Hristu G. Marinos, Ștefan Gheorghiu, Stelian Const., Otto Kollenberger, Avedi A. Bgdjelian, Cristu Maxim, Ion I. Dancu, Ion Negreanu, Stan Găman, Sâmboteanu, Ionescu, N. Gănescu, Aurelă Mnăilă, Filver Fritz, N. Popescu, Iordan Mitu, Valerian Codreanu, Ion Somescu și G. Mușat.
 

Publicitate

A doua pagină a fiecărei ediții a ziarului „Dacia“ este dedicată reclamelor. Pagina conține numeroase anunțuri, promovând afaceri locale. Iată detaliile reclamelor:
 
  • „Asigurarea Românească“ este o societate de asigurări cu sediul de strada Traian numărul 15 care oferă: asigurări de viață, esigurări împotriva incendiilor și accidentelor etc. Reprezentantul societății era G. Eliopol.
  • „Lama Pierre“ - „cea mai bună lamă de ras”.
  • „Țiglă format Marsilia – Olane și Solzi“ – Este vorba despre o societate cu sediul pe strada Al. Lahovary numărul 4, deținută de Albert Herscovici (probabil ?).
  • Compania Franceză de Navigație (Fabre Line), cu sediul pe strada Virgiliu numărul 1, colț cu bulevardul Elisabeta, la Agenția de Vapoare, oferea transport maritim cu navele „Braga” – cu plecare din Marsilia spre est, „Asia” – operând pe ruta Marsilia–Constantinopol.
  • Doctorul Auerbach, absolvent al Facultății de Medicină din Paris, oferea consulații în afecțiunile pediatrice, la cabinetul de pe strada Mircea 60. Dr. R. Rosenblatt, specializat în afecțiuni pediatrice, oferea consultații în cabinetul de pe strada Ștefan cel Mare 51.
  • „Perfa“, „singurul magazin unde găseşti cadouri superbe pentru orice ocaziune precum şi tot ce este mai nou în acea stă branşă găsiţi numai, deținut de E. Merlaub (probabil?), avea sediul pe strada Carol 55.
  • Becuri „Osram“, disponibile la firma „Electrica“, cu sediul pe strada Petru Rareș numărull 8.
  • Dr. B. Tatarski, specializat în diferite terapii, cu cabinetul pe strada Remus Opreanu, nr. 12 bis, lângă Hotel Carol.
  • „Urania – Societate Anonimă de Asigurări și Reasigurări“ este o altă companie de asigurări, ce oferă polițe pentru accidente, viață și alte riscuri, cu sediul pe strada Al. Lahovary numarul 4.
  • „Vizitați noul magazin de modă «La Principesa Elena»”. Este vorba despre un „magazin de modă“ de pe strada Ștefan Mihăileanu, numărul 38.
  • „Cărbuni englezești Cardiff“. Reclamă pentru cărbune importat din Cardiff, vândut de P. Lulius & Fii, fost M. Embiricos & Co. cu sediul pe strada Lascar Catargiu numărul 28.
  • „Steaua Română – Asigurări“. Companie de asigurări care oferă polițe pentru diverse domenii, cu sediul pe strada Lascăr Catargiu numărul 28.
  • „Lemne tăiate și cărbuni“. Reclamă la lemne și cărbuni de foc, probabil pentru uz casnic și industrial, de la depozitul de pe strada Miron Costin, vis-à-vis de Biserică.
  • „Asiguraţi-vă viaţa şi avutul la Agpicola“. O altă societate de asigurări, cu sediul în Piața Independenței numărul 10.
  • „Mai eftin ca oriunde“. Un magazin de rechizite cu sediul pe strada Al. Lahovary numărul 4.


Va continua.


Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.

Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 


Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, respectiv dina nul 1925, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

Proiectul „Constanța acum 100 de ani“), lansat în 2024, continuă în anul 2025, având același scop și folosind aceleași mijloace, însă sub o altă formă, spre a oferi cititorului o lectură cât mai plăcută. Pentru a întări utilitatea istorică și pentru a prezenta evenimentele sub o formă cât mai cuprinzătoare și structurată, în edițiile ce urmează vom prezenta cumulat mai multe numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, prezentând, de facto, câte o săptămână de activitate a cotidianul ante-menționat, deci o săptămână din viața urbei constănțene a anului 1925.

Pentru a facilita lectura, considerăm oportună prezentarea cronologică în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“, după cum urmează: într-o ediție vor fi integrate textele referitoare la Editorial, Politica și administrația locală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc), iar în altă ediție: Ironii și subtilității în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimentele sociale locale, Buletinul juridic, Știrile Internaționale, Publicitate.
Ziarul Dacia este pus la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de Arcanum.
 


Citește și:

ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol? 

Constanța acum 100 de ani Ziarul constănțean „Dacia“ - început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de ani România după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării

Constanța acum 100 de ani Virgil Andronescu și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii