Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:07 16 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Techirghiol. Apele care tămăduiesc

ro

05 Jun, 2024 17:00 1729 Marime text

Cine nu a auzit de Lacul Techirgiol și de proprietățile sale? Dar oare câți dintre noi cunoaștem cu adevărat istoria locului, legenda lacului și proprietățile nămolului sapropelic?

Scurt istoric

Techirghiol (sau Tekirghiol, însemnând "lacul barbunului") este un oraș situat la 15 km de Constanța, la 2 km de Eforie Nord și la 4 km de Movilița. Prima mențiune a așezării Techirghiol datează din anul 1560, când Tekfür-köy este numit, în firmane ale sultanului Suleyman Magnificul, către domnitorul Moldovei. După 1878, Dobrogea devine pământ românesc, iar Techirghiol își câștigă renumele printre intelectualii vremurilor. De beneficiile nămolului sapropelic au beneficiat numeroase personalități, precum: Cezar Petrescu, Mircea Eliade, Mihail Kogălniceanu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Bazele stațiunii se pun după 1928, ulterior fiind amenajată plaja și Sanatoriul Balnear. În 1930, Techirghiol avea amenajată o plajă de 6000 mp, numeroase hoteluri și vile. Pentru a nu afecta ecosistemul lacului, navigația a fost interzisă pe lac, lucru care este valabil și în prezent.

Legenda lacului

De-a lungul timpului a devenit cunoscut pentru lacul omonim și nămolul tămăduitor. Există și o legendă care circulă în acest sens: Se spune că un bătrân care era olog și orb a poposit pe malurile lacului, iar măgarul acestuia a ajuns în apele acestuia. Bătrânul a încercat mult timp să-și scoată animalul din apa lacului, dar acesta încăpățânat nu voia să iasă, mirosul nămolului exercita o atracție nemaîntâlnită asupra animalului. Stând în apele lacului ceva timp pentru că încerca să-și scoată bidiviul, la ieșire, bătrânul a constatat că vedea mai bine iar picioarele nu îl mai dureau. De asemenea, măgarul bătrânului nu mai avea răni și se mișca mult mai bine. Vestea acestei vindecări miraculoase a adus puhoi de lume la Techirghiol.



Proprietățile lacului

Lacul Techirghiol  este un liman fluvio-maritim și a fost declarat monument al naturii în anul 1972. El are o suprafață de 11,6 km² și o adâncime de 9,75 m. Lacul ocupă o depresiune alungită, care s-a format prin eroziune fluviatilă, abraziune marină și procese carstice. Către Marea Neagră se lărgește foarte mult, prelungindu-se și spre sud, spre Tuzla. Între lac și mare se interpune un cordon de nisip, lat de 200-300 m, ce se folosește caplajă marină și pe care, în apropiere de Eforie Nord, se găsește Lacul Belona – folosit ca lac de agrement. Este unul dintre cele mai importante lacuri din țară, prin calitățile balneoterapeutice ale apei și nămolului. Are o salinitate ce variază între 70 și 80 g/l, a fost sub nivelul mării până în anii 1960-1970, apoi a crescut cu 1,5 m deasupra nivelului marin datorită sistemelor de irigații din zonă care au contribuit la ridicarea nivelului freatic. Nămolul și apa lacului se folosesc intensiv în stațiunile Techirghiol, Eforie Nord și Eforie Sud – atât prin băi reci în timpul verii, cât și prin băi calde, care se pot efectua în tot timpul anului. Sanatoriul balnear care deservește lacul este renumit atât în țară cât și în străinătate pentru dotările și tratamentul de specialitate.


Putem conchide prin a spune că Lacul Techirghiol datorită proprietăților sale balneo-climaterice, rivalizează cu alte stațiuni renumite din Europa Centrală.

Bibliografie selectivă:
Th.Ionescu, Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat, 1924
P. Gâștescu, Lacurile Terrei, Editura CD-Press, 2008.

Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.

Citește și:
#citeșteDobrogeaStrăzileConstanței. Denumiri de-a lungultimpului (I)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari