Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:10 19 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Proiect românesc de realizare a unui canal navigabil către Marea Neagră în perioada interbelică

ro

19 Jul, 2023 09:20 2615 Marime text

În perioada interbelică interesul pentru proiectele de realizare a canalului navigabil Cernavodă – Constanţa, au fost întocmite de autorităţile statului, dar mai cu seamă de persoane particulare, ingineri, economişti, ziarişti, sau de autorităţile locale ale judeţului Constanţa.
         
Un proiect românesc a fost  realizat de Jean Stoenescu-Dunăre, în perioada interbelică, în perioada 1922-1928. Autorul considera că săparea canalului ar asigura legătura portului Constanţa cu portul Rotterdam, deservind astfel calea comercială a Europei centrale şi apusene.
Această rută urma să scurteze traseul cu circa 400 de kilometri. Unii autori de proiecte ale realizării canalului doreau ca debuşeul acestuia să fie în lacul Mamaia, pe când autorul mai sus amintit dorea o legătură cu Marea Neagră, în partea de sud a portului maritim Constanţa.
 
Proiectul său conţinea informaţia potrivit căreia de la Cernavodă către Saligny, Dunărea reprezintă un profil ridicat deasupra nivelului mării cu 5-9 metri. Profilul Văii Carasu este de 4 metri, peste nivelul mării şi îşi menţine acestă altitudine până în apropierea satului Castelu, pe o distanţă de 24,8 km. De aici profilul terenului se ridică gradual la 10- 15- 20-30 metri, pentru a atinge în punctul Palas, 56 de metri deasupra nivelului mării. De la Palas, se înclină la 50 metri, către 30 metri, pentru a se termina prin râpa de 20 de metri de la malul mării.
 
Distanţa dintre Dunăre şi Marea Neagră era de 60,2 km. De la Cernavodă la Murfatlar se parcurge distanţa de 47,4 km, având o lăţime la fundul patului de 40 de metri, iar adâncimea de 8 metri sub nivelul mării, numai până la Valu lui Traian. De la Valu lui Traian până la Constanţa, erau 12,8 km, canalul urmând să intre pe sub pământ, fiind prevăzut cu două tunele maritime, paralele şi gemene, boltite în piatră. Adâncimea apei în tunele urma să fie de 5 metri, sub nivelul mării, iar lăţimea unui tunel era de 20 de metri. Canalul urma să ducă la asanarea bălţilor de pe Valea Carasu, prin umplere. Viteza de scurgere a apei în canal urma să fie de 0,25m/s.
 
 În Valea Carasu pe o lungime de 47.400 metri, pământul era de natură aluvionară, amestecat pe alocuri cu prundiş. Urma să fie străbătut de 6 poduri de fier pentru căruţe, după cum apare pe proiectul lui Jean Stoenescu - Dunăre, publicat în 1927. Cheltuielile estimate pentru săparea canalului  se ridicau la 3,4 miliarde lei.
 
Studiile sale vor fi revizuite şi îmbunătăţite în anii 1927, 1928 şi în 1930. Proiectul prevedea amenajarea a patru bazine-porturi (a câte 1000 m lungime şi 100 m lăţime fiecare), la Cernavodă, Medgidia, Murfatlar şi Valu lui Traian. La Medgidia urma a se construi şi o uzină electrică (2000 H.P.). O machetă a canalului era prezentată, în 1927, publicului constănţean şi nu numai, fiind foarte apreciată de opinia publică, care considera că realizarea canalului navigabil, ce lega Dunărea cu Marea, prezintă „un interes covârşitor pentru ţară".
 
Importanța realizării unui canal navigabil care să scurteze calea către Marea Neagră, pentru a face un comerț mult mai profitabil, a reprezentat o adevărată provocare pentru inginerii români.
 
Bibliografie selectivă
 
C. Irimescu, Canalul Carasu, în Dacia, X, nr.256, din 7 noiembrie 1923
J.Stoenescu- Dunăre, Canalul navigabil de la Cernavodă la Constanța între Dunăre și Mare, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1927
S. N. Cărpinişeanu, Relieful ținutului Cernavodă-Constanța cu traseul canalului navigabil, în Dobrogea jună, XXXI, nr.221, din 12 octombrie 1927
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Horticultura în Dobrogea interbelică
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii