Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:22 04 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Lucian Grigorescu, in memoriam

ro

28 Oct, 2021 00:00 1261 Marime text


 
  • Astăzi se împlinesc 56 de ani de la moartea pictorului Lucian Grigorescu
Pe 28 octombrie 1965, se stingea, în urma unei boli incurabile, pictorul Lucian Grigorescu, fiu al Dobrogei, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți contemporani ai postimpresionismului din pictura românească.

Născut la 1 februarie 1894, în Medgidia, este păstrat în memoria oraşului la loc de cinste. O stradă, o şcoală, o grădiniţă, un muzeu, o fundaţie, o tabără internaţională de pictură şi Casa de Cultură din orașul înființat de sultanul Medgid poartă numele celui mai important artist al său, Lucian Grigorescu.
 
„Dobrogea, cu peisajul ei atât de sobru, cu dealurile ei de sud, m-a urmărit pretutindeni. Oranjul din tablourile mele e un rezultat al nevoii de a ajunge la o nuanţă interesantă a roşului dobrogean. Aş putea afirma că am purtat în suflet culoarea ei luminoasă, dar sobră, poezia frustrată a stepei pontice“, mărturisea maestrul care, chiar dacă a lucrat în Italia și Franța, a expus la Roma, Helsinki, Paris, Berlin, Moscova sau Cairo, a rămas atașat de pământul românesc dintre ape, căruia i-a imortalizat lumina și culorile.



A studiat la „Academia de Belle Arte” din Bucureşti, o studenție întreruptă de război, de plecarea pe front, de refugiul cu familia la Iași.
După război, și-a reluat studiile, definitivându-și formația artistică în marile capitale europene, unde a avut ocazia să frecventeze atelierele marilor pictori impresioniști ai vremii. Lucrează la Roma cu Etore Ferrari, celebrul autor al statuii lui Ovidius Publius Naso de la Constanţa, iar la Paris îi regăsește pe Brâncuşi şi Theodor Pallady.  Călătoreşte spre sudul Franţei, descoperind Cassis sur Mer, orășelul dintre Marsilia și Toulon, unde va lucra între anii 1927-1939, fiind fascinat, asemeni multor artiști ai vremii, de lumina intensă și de culorile aprinse ale colinelor de pe coasta mediteraneeană.
 
În anul 1937, expune la Paris în cadrul Expoziţiei Universale, iar în 1938 este invitat să participe la Bienala de la Veneţia. Este, de asemenea, prezent cu 85 de pânze la sala „ Dalles”, expoziția trezind ecouri entuziaste în rândul publicului și al criticilor de artă. 
 
În 1948, devine membru corespondent al Academiei Române, fiind numit Maestru Emerit al Artei, Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat. 

Lucrările sale de artă sunt expuse în Muzeul de Artă al României, în Muzeul Zambaccian, în Muzeul Brukenthal şi în Muzeele de artă din Constanţa şi Ploieşti. 

Cel mai cunoscut tablou al său, Arlechinul, se află în Muzeul Zambaccian, înfiinţat la Bucureşti de un alt dobrogean, colecţionarul de artă Krikor H. Zambaccian.

În semn de omagiu pentru contribuția la sporirea patrimoniului cultural al orașului, municipalitatea din Medgidia l-a declarat cetățean de onoare în anul 2006. 

Sursa foto:  ilustrație din volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, de Adrian Ilie
 
Citește și:

Lucian Grigorescu (1894-1965), un artist universal (galerie foto)  

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Dobrogeanul Lucian Grigorescu, cel care a pictat Medgidia pe harta internațională a artei
 
Comentarii