Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:30 12 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Dobrogeanul Lucian Grigorescu, cel care a pictat Medgidia pe harta internațională a artei

ro

22 Nov, 2018 00:00 322 Marime text
Lucian Grigorescu s-a născut la 1 februarie 1894, la Medgidia, și a fost al doilea fiu al familiei. Tatăl său, Teodor Grigorescu Jitianu, a fost inginer agronom, care a studiat la Livorno, iar la Hîrșova își va pune în aplicare cunoștințele acumulate în anii de studii. Mama sa, Corteza, era fiica unui judecător din Brăila. Studiile primare le urmează la Medgidia, între anii 1901-1906, la școala de băieți.
Gimnaziul l-a urmat la Constanța, iar ulterior la Brăila, la Gimnaziul particular „Principatele Unite”. La Medgidia, alături de tatăl său, mergea la Târgul Panairului și la pescuit în bălțile Kara-su.
 

 
Studiază pictura cu G.D. Mirea, Fritz Stork și Gabriel Popescu, între anii 1912-1915, la Academia de Bella Arte din București. Participă la Primul Război Mondial, pe fronturile din Dobrogea și Moldova, ca artilerist, fiind rănit în timpul luptelor. Familia se va refugia la Iași. Aici va deschide prima expoziție personală în sala revistei „Omul Liber”. După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Aici va fi însoțit de tânăra sa soție, pictorița Otilia Maria Nichiforescu. Va expune în anul 1920 40 de lucrări în „Maison d’Art”, manifestând „un temperament și o vigurozitate originală”.
 
Își continuă formația artistică la Roma (1921-1923), studiind printre alții cu Etore Ferrari. Acesta era legat de România, realizând opere precum statuia lui Ovidius Publius Naso de la Constanța și statuia voievodului Mihai Viteazu, la București. A rămas impresionant de Italia, dar pictura clasică italiană nu a înțeles-o dintr-o dată, considerând că „pentru a o înțelege, trebuie să fii pregătit, să evoluezi și să cultivi neîncetat”. Se întoarce în țară în 1921 și participă la deschiderea asociației artistice „Salonul de toamnă”. Studiază și la Paris (1924), după ce obține o bursă de studii, fiind remarcat de Ion Minulescu, director la Ministerul Artelor. După ce își pierde bursa de studiu, va lucra ca model și paznic, dar va expune și câteva din lucrările sale, fiind apreciat de critici.
 
Pe un drum urmat adesea de artiști, începând cu reprezentanții impresionismului, călătorește spre sudul Franței, lucrând între anii 1927-1939, la Cassis, fascinat de lumina intensă și de culorile aprinse ale regiunii dintre Marsilia și Toulon. Participă la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru”, „Arta”, „Universul” etc. A fost un pictor român postimpresionist, fiind apreciat drept cel mai latin dintre pictorii români. Eugen Schileru îl aprecia ca fiind „un pirat al mărilor de sud..., că iubea viața și era un meridional complet fără impurități”, iar Constantin Țoiu îl vedea ca fiind „un om voinic, cu o siluetă masivă, dar foarte mobilă, de hamal dobrogean”.
 
Cele mai multe portrete aparțin perioadei târzii a artistului, iar în tinerețe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menționat „Arlechin”, expus în muzeul Zambaccian.
 
În anul 1937 va expune la Paris în cadrul Expoziției Universale, iar în 1938 va expune 85 de pânze la sala „Dalles”, eforturile sale fiind admirate de un public numeros și apreciate de critici. Artistul a iubit Balcicul, a cărui frumusețe a redat-o pe câteva pânze. Aici avea prieteni, unul dintre aceștia fiind Octavian Moșescu, primar al localității din sudul Dobrogei.
 
În anul 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române și pentru scurtă vreme devine director în Ministerul artelor și informațiilor. Prin Decretul 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare România, pictorul Lucian Grigorescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară România, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”, Maestru Emerit al Artei, și Laureat al Premiului de stat.
 
Moare din cauza unei boli incurabile, la București, la 28 octombrie 1965, dar va rămâne în amintirea contemporanilor săi în special a medgidienilor. A fost unanim apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români. A iubit Dobrogea, Medgidia, Balcicul, ulița dobrogeană, figurile pitorești ale turcilor și ale tătarilor, pe care le-a surprins ca nimeni altul în lucrările sale. Este poate cea mai cunoscută personalitate a orașului.
 
Din anul 2006, la data de 2 septembrie, Lucian Grigorescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Medgidia.
 
Datele au fost culese din lucrarea „Personalități marcante ale Medgidiei”, scrisă de Adrian Ilie.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii