Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#citeșteDobrogea Istoria Dobrogei – Bibliografie - Clearh (sec. IV. î. H.) – „Vieți”
17 Jun, 2023 00:00
17 Jun, 2023 00:00
17 Jun, 2023 00:00
ZIUA de Constanta
2984
Marime text
2984
Marime text
Grecul Clearh s-a născut la Soloi în Cilicia (azi în sud-estul Turciei).
El a fost elevul marelui filozof grec Aristotel, care, în diversele sale scrieri,îi menționase pe sciții de la nord de Dunăre și pe tracii de la sud de Dunăre și abordasesubiecte despre clima și fauna Mării Negre.
Opera lui Clearh, din care s-au păstrat mici fragmente, include lucrarea „Vieți”, scrieri despre etică și istoria naturii, precum și culegeri de proverbe și ghicitori. (ȘTEFAN 1964)
Într-un fragment citat ulterior de retorul grec Athenaios (cap. XII / sec. II-III),Clearh descrie modul de viață al sciților în perioada de decădere a puterii lor și raporturile de superioritate ale acestora cu vecinii, în particular cu tracii: „În continuare Clearh povestește următoarele despre sciți: Sciții, la încceput, au fost singurul neam care se folosea de legi comune tuturor. Apoi, iarăși au ajuns cei mai nenorociți dintre muritori, din pricina lipseilor de măsură. Căciei s-au desfrânat ca nimeni altul, având din belșug tot felul de bogății și putându-șiprocura orice.Aceasta se poate constata după veșmintele și felul de viață pe care îlîncă și azi șefii lor.Traiul îmbelșugat și faptul că dintre toți oamenii ei s-au dedat mai întâi desfrânăriii-a adus la atâta nelegiuire, încât tăi auvârful nasului tuturor oamenilor pe care îiîntâlneau. Strănepoții acestora din urmă, deșiși-au schimbat așezările, au încă și astăzi o poreclă care le vine de la această pățanie.Nevestele sciților au tatuat trupulfemeilor trace– al acelor[traci] care locuies cînvecinătate, la vest și la nord–făcând un desen cu ace. De aceea, dupămulți ani, femeile trace care au fostbatjocorite au șters [urma] nenorocirii lor într-un fel special, gravând desene și pe restul pielii, pentru ca semnul insultei și al rușinii ce se aflau pe ele, fiind socotit că intră în desenul ornamental, să șteargă ocara prin calificativul de podoabă. [Sciții] Au poruncit tuturor cu atâta trufie, încât serviciul de sclav, atât de jalnic pentru toți, s-a transmis urmașilor cu un cuvânt scitic, așa cum era el.Astfel, din cauza mulțimii nenorocirilor care s-au abătut lor, doliul suprimase atât bunăstarea, cât și părul– neamurile de lângă sciți au numit „scitism” tăierea părului făcută prin silnicie.>” (FHG, II, p. 406)
Editorul Gh. Ștefan notează că episodul referitor la femeile trace fusese menționat anterior de comediograful grec Aristofan în Babilonienii.
Bibliografie cronologică
Fragmenta HistoricumGraecorum... indice plenissimoinstruxerunt Car. et. Thedor. Mulleri, vol. I-V, FirminDidot, Paris, 1841-1870. (II, p. 406)
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XXVII. Clearh din Soloi)
sursa foto: ZIUA de Constanța
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
Citeşte şi:
Istoria Dobrogei - BibliografieAristotel (384 î. H. - 322 î. H.) - „Nașterea animalelor”, „Istoria animalelor”, „Meteorologicele”, „Povestiri minunate”, „Probleme”, „Statul”
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
