Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:39 25 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Instituții polițienești în Constanța interbelică

ro

11 Aug, 2021 00:00 1647 Marime text
  • Activitatea polițienească și de ordine publică a funcționat la Constanța în perioada interbelică sub auspiciile ordinii și respectului față de legi și față de cetățean.
Activitatea polițienească și de ordine publică a funcționat la Constanța în perioada interbelică sub auspiciile ordinii și respectului față de legi și față de cetățean.

Prefectura Poliției era condusă de  Ștefu N. Grigore, în calitate de prefect, Culiță Teodor, în calitate de director, Vasile N. Grigore, comisar clasa I, Bobeș Grigore, comisar clasa I, Mitrea Nicolae, Comisar clasa a III-a, Stanciu Dan, comisar clasa a III-a, Geaneloni Ludovic, comandantul sergenților de oraș, clasa I, A. Amurațiu –ajutor al comandantului clasa I.

În cadrul Prefecturii polițienești funcționau:
1.Circumscripția I polițienească, aflată în incinta prefecturii poliției, condusă de
 comisarul Cicerone Ștefănescu;  
2. Circumscripția II polițienească, condusă de comisarul Dumitru Predescu;
3. Circumscripția III polițienească, condusă de comisarul Constantin Nicolescu;
4. Biroul populației era coordonat de comisar șef Dumitru Raicopol;
5. Biroul circulației era coordonat de comisar șef Dumitru Predescu;
6. Biroul moravurilor era coordonat de comisar șef Oprea Bica;
7. Biroul procedură, coordonat de subcomisarul I. Răducan.

Mai exista și Brigada de siguranță care se afla sub conducerea lui Ion Gheorghiu, iar în incinta portului Constanța, opera Poliția portului, condusă de Gheorghe Săvescu, secondat de comisarii: Dobjansky, Traian Comănici și Ion Munteanu. Funcția de secretar al Poliției portuare era îndeplinită de Ion Lucrețeanu.

După cum se poate observa exista o foarte bună organizare a acestor servicii polițienești, menite să vegheze la respectarea legilor.
O instituție care venea să suplinească activitatea polițienească a fost Poliția comunală, coordonată de primarul localității, începând cu anul 1939, în perioada regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II-alea. Această instituție era compusă din comisarul șef al poliției, un șef de secție și 15 gardieni comunali. Instituția avea rolul unei poliții administrative. Ulterior se mai aproba suplimentarea a 9 posturi de gardieni comunali, un post de șef de secție și un post de comisar ajutor. Rolul acestei instituții era acela de a veghea la paza bunurilor municipale și ale populației. Sediul acestei poliții administrative se afla în incinta primăriei comunale.

Drepturile salariale ale angajaților erau similare celor din poliția de stat, adăugându-se alte drepturi de care beneficiau și funcționari primăriei municipale. Printre atribuțiile acesteia putem aminti: verificarea autorizațiilor de construcție pentru clădiri, controlul asupra curățeniei publice, constatarea contravențiilor, la regulamentul de salubritate publică din comuna urbană.

Verifica respectarea curățeniei în parcuri, grădini publice, monumente istorice și ale naturii. Menținea ordinea în oborul comunal, fiind prezentă prin gardienii comunali la toate aceste activități comerciale. Asigura paza instituțiilor importante din localitate, instalațiile tehnice și depozitele acestora. Verifica respectarea afișajelor la locurile atent stabilite de municipalitate. Identifica persoanele fără adăpost și vagabondaj și le trimite în colonii de muncă penitenciare sau case de corecție. Coordona serviciul de ecarisaj pentru stârpirea câinilor vagabonzi, colaborând cu serviciul sanitar și veterinar al comunei.  

Contravețiile erau constatate de șefii de secție și de gardienii comunali în număr de 24, care raportau acest lucru comisarului șef și ajutorului său. Contravențiile erau aprobate de primarul comunei urbane, urmând ca ulterior să fie înaintate judecătoriei  teritoriale.
Toți angajații poliției comunale erau obligați să poarte uniforma stabilită de primăria comunei urbane.
Putem conchide prin a spune că în această perioadă se punea accent pe respectarea legilor, a regulamentelor primăriei comunei urbane și pe respectul față de instituțiile centrale și locale.

Surse bibliografie:
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 28/1938
Th. Ionescu, Constanţa şi Techirghiolul. Ghid ilustrat, Constanţa, 1924
Constanța-mărturii documentare, vol. 1, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Autorităţile publice ale Constanţei în perioada interbelică

 
Comentarii








Cele mai recente postari