Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:33 28 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

ro

08 Apr, 2020 00:00 1112 Marime text

Filosoful și sociologul român Alexandru Claudian s-a născut pe 8 aprilie 1898, la Cernavodă.

Urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, absolvind în 1922. Obține în 1928 un post de seminarist la aceeași facultate, ocupându-se de istoria doctrinelor, însă renunță la el anul următor, stabilindu-se la Iași.
La 1 octombrie 1929 devine asistent suplinitor la Seminarul de Filosofie antică din cadrul Facultății de Litere și Filosofie din Iași.
În 1930 își susține doctoratul cu o teză privitoare la problema agrară a Rusiei înainte de 1917 și la rolul socialismului marxist în transformările sociale prin care trec Rusia și Germania în perioada 1917-1918.
Între anii 1937-1938 este bursier al statului francez, la Paris, unde colaborează cu Maxime Leroy și Henry Gouhier, urmând ca în 1941 să fie numit titularul catedrei de sociologie și etică a Universității din Iași.
În urma desființării catedrei de sociologie va ocupa postul de conferențiar la Facultatea de Medicină din Iași, apoi, în 1954, pe cel de secretar de secție al Academiei Române, transferându-se în cele din urmă la filiala din Iași a Academiei pe postul de cercetător științific.
 
Despre activitatea sa științifică vă oferim un fragment având ca sursă http://www.romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Alexandru_Claudian

„Încă din prima carte, «Cercetări filozofice și sociologice», demersul lui A.C. va fi orientat spre încercarea de a identifica factorii determinanți în articularea unei gândiri filozofice, precum cele ale lui Platon, Descartes sau Auguste Comte. Soluția generică găsită pentru această problemă va deveni o coordonată fundamentală a întregii activități filozofice a lui A.C., plasând cercetarea istorică a filosofiei în spațiul socialului. Gândirea filozofică, alături de celelalte produse culturale, este generată de mediul social, într-un anumit moment istoric. Alături de acest element decisiv în constituirea diverselor orientări filozofice se remarcă latura afectivă a subiectivității gânditorului angrenat în spațiul social, aspirațiile și nevoile sale. Abia în ultimul rând poate fi luată în calcul influența diverselor idei ce aparțin predecesorilor. Drept urmare a acestor considerații, în gândirea lui A.C. își face loc o perspectivă deterministă asupra creației filozofice, dar acest determinism nu este unilateral – nu doar societatea determină gânditorul, ci gânditorul, la rândul său, ajunge să influențeze prin propria-i individualitate societatea.
Urmând acest mod de a vedea lucrurile, care își are originea istorică în opera lui Hegel și, mai ales, în cea a lui Marx, A.C. reinterpretează, adesea în dezacord cu interpretările clasice, diversele instanțieri ale gândirii filozofice. În acest fel este resemnificată, în «Cunoaștere și suflet», teoria platoniciană a Ideilor sau, în Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, legea celor trei stadii și relativismul, elaborate de părintele pozitivismului. Întreg acest travaliu reinterpretativ presupune o cunoaștere riguroasă a gândirii și creației diverșilor gânditori avuți în vedere, a biografiei lor și, mai ales, a epocii în care au trăit. Astfel, în ajutorul cercetării sunt chemate discipline ca sociologia, psihologia, antropologia, istoria doctrinelor economice și politice etc.
Corelate cu încercarea de a explica rădăcinile unor orientări filozofice, în textele lui A.C. pot fi întâlnite analize ale originii și evoluției anumitor idei sau probleme, precum cele ale colectivismului sau egalității dintre indivizi, abordate în lucrarea Colectivismul lui Platon. La o asemenea sarcină conlucrează, pe lângă cunoașterea temeinică a mediului social-istoric platonician, o întreagă serie de comparații cu alte ipostazieri istorice ale ideilor sau problemelor explorate. Aceste comparații sunt posibile în baza analogiei momentelor istorice considerate, a asemănării structurilor sociale și devin cu adevărat fructuoase datorită evenimentelor majore – precum revoluția industrială, în cazul urmăririi evoluției egalitarismului – care despart respectivele ipostazieri. Urmând aceeași coordonată, demersurile lui A.C. nu ocolesc nici raportarea la contemporaneitate a diverselor probleme avute în vedere din perspectiva istoriei sociale”.
 
Fondul Claudian aflat în patrimoniul Bibliotecii Universității „Ovidius” cuprinde: 23 caiete manuscris cu versuri originale semnate Anton Costin și traduceri din mari scriitori și poeți francezi și germani: Verlaine, R. Bellau, Heredia, Th. Gautier, Alphonse de Lamartine, Jean Bertand, Clement Marot, Voltaire, Le Conte de Lisle, Joachim du Bellay, Andre Chenier, E. Rostand, La Fontaine, Ducis, V. Hugo, A. Sully Prudhomme, N. Lenau, Ch. Baudelaire, J.W. Goethe, H. Heine, etc. pagini dactilografiate cu toate traducerile și poeziile din caietele manuscris; 2.550 pagini manuscris cu notițe ale cursurilor de istoria doctrinelor, de filozofie antică, de sociologie și etică de istoria filozofiei vechi și medievale și de psihologia copilului normal și patologic; 250 pagini cu însemnări și versuri; 22 pagini acte personale și pașaportul; 21 scrisori către Al. Claudian expediate de către Zoe Solomonescu - soția sa; 19 scrisori personale.
 
Surse text: http://150.uaic.ro/personalitati/filosofie-si-stiinte-social-politice/alexandru-claudian/

Citește și:

#citeșteDobrogea 121 de ani de la nașterea filosofului și sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecție rară la Biblioteca Universității „Ovidius“

 
Comentarii








Cele mai recente postari