Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:35 04 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

ro

20 Oct, 2021 00:00 1272 Marime text


Născută la 20 octombrie 1926
, în satul Mănăstirea, județul Călăraşi, Florica Cruceru s-a stins anul acesta, în luna mai, la 94 de ani, după o viață plină de importante realizări profesionale, de momente remarcabile, de oameni și întâmplări care au îmbogățit-o și au învățat-o să dea mai departe, cu generozitate, din tot ce a adunat.



Provenea dintr-o familie modestă, cu patru copii, iar tatăl său - notar de țară, fără prea multă școală, dar cu mult bun simț și înțelepciune - și-a încurajat copiii să învețe și, chiar dacă n-a fost ușor, căci familia a avut mult de pătimit de pe urma abuzurilor din perioada stalinistă, viitorul muzeograf și critic de artă a reușit să termine, la aproape 30 de ani, Academia de Arte Frumoase din Bucureşti.
La repartiție, a avut de ales între Muzeul Peleș din Sinaia și muzeele de artă din Constanța și Timișoara.   
Providența a făcut să aleagă Constanța, asta și din cauza atașamentului față de Dobrogea și Mangalia, orașul unde a copilărit și unde și-a făcut prieteni statornici.

În anii ’60, muzeul de artă era doar o secție a Muzeului de Arheologie, condus de un promotor al culturii dobrogene, Vasile Canarache. El a fost cel care a numit-o director pe Florica Cruceru și i-a oferit mână liberă să organizeze și să „crească” Muzeul de Artă din Constanța.
Iar ea și-a luat în serios această sarcină dificilă, s-a apucat să învețe cu dedicare și pasiune ce înseamnă munca de gestionare a unei asemenea instituții și, fără nici un alt sprijin de specialitate, a făcut ca muzeul constănțean să devină în scurt timp un model.
Cele 400 de lucrări, cu care a pornit colecția, s-au înmulțit, în decurs de un deceniu, la peste 2200, după importante achiziții făcute mai ales de la colecționari „scăpătați”, nevoiți să-și vândă tablourile pentru a putea supraviețui, după ce averile le fuseseră confiscate de comuniști.
 
În 1984, când Florica Cruceru s-a pensionat, muzeul constănțean deținea un total de 6450 de opere, adunate cu migală în urma achizițiilor, transferurilor sau rămase după taberele de creație, organizate în județ.
Dincolo de contribuția sa esențială în sporirea patrimoniului de artă dobrogean, Florica Cruceru a fost un excelent observator  al vieţii artiştilor dobrogeni, dar şi al mişcărilor culturale, prieten de încredere al celor care iubesc şi slujesc arta - o voce respectată, cu greutate, în critica de specialitate, dar şi în comunitatea locală.

Cu o energie inepuizabilă și un rafinament estetic ce a funcționat fără greș, Florica Cruceru a fost martora evoluției artei românești de-a lungul unor decenii marcate de prefaceri sociale majore.

Şi-a petrecut mult timp în muzee, biblioteci, arhive, adunând cu migală şi conştiinţă profesională date despre artiştii provinciei transdunărene. A scris și a publicat zeci de lucrări dedicate pictorilor, colecționarilor, criticilor de artă și muzeelor pe care le-a condus sau pe care le-a înființat.
Datorită Floricăi Cruceru, acest om extraordinar de generos, care a trăit pentru artă și a slujit-o cu dedicare până la sfârșit, galeria creatorilor de frumos din Dobrogea este astăzi „cartografiată” și poate convinge asupra unicităţii şi complexităţii spiritului civilizator al acestor locuri.
 
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:

#citeşteDobrogea Veşnic tânără, Florica Cruceru, iubind şi slujind arta…
 
Comentarii