Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:35 27 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Dobrogea în 1840 - Impresiile de călătorie ale medicului scoțian William Beattie (I)

ro

10 Nov, 2020 00:00 1910 Marime text

Aflat sub stăpânire otomană, tărâmul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost în secolul al XIX-lea (până în 1878) teatru de război și scenă a numeroase operațiuni militare, care au provocat teribile distrugeri și pierderi de vieți omenești.
Conflagrațiile ruso-turce (1806-1812, 1828-1829, 1853-1856) au devastat provincia, alungând mare parte din populație spre zone mai sigure, fie spre sud (mai aproape de Constantinopol - redenumit oficial Istanbul din 1930), fie spre vest, peste Dunăre, în Țara Românească. Războaiele au adus cu ele și epidemii înrgozitoare, molime ce au decimat populația.
 
Fortificațiile otomane din regiune au suferit distrugeri iremediabile, fie în timpul războaielor propriu-zise, fie în urma Tratatului de la Adrianopole (1829) - care a prevăzut demantelarea lor.
 
Învins de ruși, Imperiul Otoman ajunsese un uriaș cu picioare de lut, care reușea să  mai rămână în picioare doar grație aliaților săi vest-europeni: Imperiul Britanic (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) și Franța (Republică, mai puțin în perioada 1852-1870 când a fost instaurat Al Doilea Imperiu Francez - sub conducerea lui Napoleon III Bonaparte).
 
Aliații vestici ai turcilor aveau să contribuie decisiv în victoria din Războiul Crimeii, 1853-1856. Tratatul de la Paris (încheiat pe 18/30 martie 1856) schimba harta politică a Europei, deschidea Principatelor Române drumul spre independență (după ridicarea protectoratului rusesc) și scotea Gurile Dunării de sub controlul țarist (prin preluarea Sud-Estului Basarabiei de către Moldova). Mai mult, Marea Neagră devenea o zonă liberă, deschisă comerțului internațional, aspect extrem de important și care convenea de minune intereselor vest-europene. Aceste prevederi urmau să conducă la înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED), la dezvoltarea economică a Dobrogei și a orașului (porto-franco) Sulina etc...
 
Am prezentat pe scurt aceste date pentru a înțelege mai bine contextul istoric și imaginea Dobrogei în prima jumătate a veacului al XIX-lea.
În această perioadă, ca efect al relațiilor britanico-otomane, Dobrogea începe să atragă atenția călătorilor din Albion. Rapoartele întocmite de diverși militari și ingineri trimiși în vestul Mării Negre, relatările unor comercianți, toate prezintă aspectul exotic al provinciei otomane puțin cunoscută Occidentului, la acea vreme. Cei dornici de aventură și de cunoaștere a lumii largi sunt atrași cca un magnet de Dunăre și de Dobrogea.
 
Am ales să prezentăm în acest articol fragmente din impresiile de călătorie ale unui medic, și în același timp, publicist și poet scoțian, William Beattie (1793-1875). Acesta a întreprins mai multe călătorii în statele riverane Dunării și a ajuns și în Dobrogea. În 1842, Beattie a publicat lucrarea "The Danube - It's history, scenery and topography", cu ilustrații realizate de prietenul și tovarășul său de călătorii, William Henry Bartlett (1809-1854). Lucrarea a fost foarte bine primită de către publicul britanic, fapt ce a condus la mai multe reeditări ale sale.
 
Originar din satul Dalton, regiunea Anndale, Dumphrieshire,  William Beattie era fiul unui arhitect dar a fost atras din copilărie de științele umaniste, fiind un foarte bun cunoscător al limbilor latină, greacă și franceză, și iubitor de istorie și geografie. În 1818 a absolvit Facultatea de medicină din Edinburgh iar în 1822 s-a căsătorit cu o tânără dintr-o familie bogată. Mariajul i-a permis să îl cunoască și să se împrietenească cu ducele de Clarence, viitorul rege al Angliei sub numele de William al IV-lea (1830-1837). A devenit medicul personal al acestuia și i-a însoțit familia în mai multe state din Europa. Călătoriile sale erau mereu finalizate prin scrieri, impresii de călătorie care, odată însoțite de gravurile lui Bartlett, au devenit extrem de populare în Marea Britanie.
 
În timpul vizitelor sale prin statele traversate de fluviul Dunărea, Beattie face consemnări extrem de interesante legate de Dobrogea. Aflat la bordul unui vas cu aburi (steamer), el ajunge la Rusciuk (Rusciuc, Bulgaria) și apoi la Silistra. De menționat că Silistra fusese în 1828 scena unui lung asediu, în timpul războiului ruso-turc.
 
"Silistria, o altă fortăreață turcească, este recunoscută pentru lunga și obstinanta  rezistență în fața armelor Țarului, reușind, cu o garnizoană de numai 12.000 de turci, să reziste unui asediu de nouă luni, împotrivaa 50.000 de ruși și să capituleze abia în iunie 1829... Orașul, oricum, este tot în stare de ruină și evident, poartă urmele operațiunilor distructive a căror scenă a fost recent".
 
După Silistra, vasul său ajunge la Cernavoda (n.a. în manuscris "Tchernavoda"), unde rămâne o zi, cel mai probabil, pentru remedierea unor probleme tehnice. Dornic să afle mai multe despre regiunea misterioasă în care poposiseră, dar desprecare auzise deja multe lucruri, medicul scoțian coboară imediat pe țărm. El ne povestește:
 
"Am profitat de această întârziere și ne-am dus să explorăm Zidul lui Traian (n.a.Valul lui Traian -  cel mai probabil Valul de Piatră, unul dintre cele trei existente). Plimbarea noastră a fost încântătoare, peste tot întâlneai liliac și abruști înfloriți. După aproape o oră de mers am ajuns la Zidul Roman care se întinde de la Dunăre la Marea Neagră. O tabără militară (n.a. castru) ale cărei dimensiuni pot fi încă ghicite reprezenta apărarea zidului în partea dinspre fluviu. Iar vallumul său verde, cu șanțul lui însoțitor, îl poți vedea și acum îndreptându-se spre mare"...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
William Beattie MD - "The Danube - It's history, scenery, and topography, Splendidily Illustrated by W.H. Bartlett", reeditare 1850, George Virtue Ivy Lane, London, sursă pdf - googlebooks
 
M Boca - "Dobrogea Veche în stampe și gravuri 1826-1882", Revista Pontica nr.I, Constanța, 1968, p.455-507
 
Sursă foto: Pontica nr.1, 1968, p.459 ­ M Boca - "Dobrogea Veche în stampe și gravuri 1826-1882", Revista Pontica nr.1, Constanța, 1968, p.459 ("Sulina. Mouth of the Danube")
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860 - 1930) (V) - Portrete în vitrina timpului

 
Comentarii








Cele mai recente postari