Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:58 26 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „De la Constanţa, Marea Neagră începe să fie adevărată mare, în raport cu ţărmul “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

16 Sep, 2020 00:00 1254 Marime text

O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu. Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.

Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor: „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”, „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”, „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”, „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”
 
Pe o dimineaţă liniştită din septembrie am pornit de la Vâlcov. De peste Veneţia noastră, cu canale drept uliţi şi cherhanae drept palate, abea începuse să se râdice năframa nopţii. Luntrile de la mare, încărcate cu pește, încă nu se arătau, iar cele deşerte, abea se furişau printre cotloanele tăinuite din stufăriş. Soarele iţit între două şuviţe de nori, tiviţi cu dungi purpurii, începu  să lumirreze vârful clopotniţelor, făcând să scânteieze crucile de metal. De pe vaporaşul ce apucase să intre pe canalul principal, cu ieșirea prin brațul Stara-Stambul, nu vedeai decât pădurea nestrăbătută de stufăriş, covorul persan format din împletiturile canafurilor mătăsoase din vârful trestiei.
 
Citește în format integral
 

Delta Chiliei îşi întinde domnia an cu an asupra mării

 
"Căpitanul vaporaşului era mereu atent. lntr'una întreba, pe cel însărcinat cu sondarea adâncimii. Drumul e viclean, în necontenita nestatornicie a apelor din zona de luptă între mare si Dunăre. Delta Chiliei nu are în întregime o vechime mai mare de un veac. Işi întinde domnia an cu an asupra mării, croindu-şi noi braţe, ce-i dau înfăţişarea uiaei labe de gâscă cu degetele resfirate. E războiul fără mult sgomot dintre uscat şi mare, care a schimhat faţa pământului, în decursul vieţii lui de planetă" .
 

De la Constanţa, Marea Neagră începe să fie adevărată mare

 
"De la Constanţa, Marea Neagră începe să fie adevărată mare, în raport cu ţărmul. De aici are colţuri unde se în volbură, dar şi locuri unde asterne pat de năsip curat şi fin. Adâncă până lângă ţărm, culoarea ei se mai întunecă. Nu e galbănă, spălăcită, ca prin părţile de nord. Albastrul cu toate nuanţele pe care i le dă soarele, cerul cu norii, de aici începe a fi mai des. Ţărmul devine înalt, sub vii; la marginea lui prind să se înşire vile drăguţe. De la Agigia, de curând staţiune zoologică, ţărmul este preponderent stâncos, pături ruginii ieşind în calea apei.
 
Ce poate adăuga şi omul, puţin, ca un abur, se prinde până la Tekirghiol. Într-o vară s-au aşezat şine de drum de fer, În lungul ţărmului. Toate lunile călduroase e forfotă de oameni, iar locurile mai tnainte pustii, prind a fi presărate cu vile până la Movilă, o staţiune de mare, aproape occidentală chiar dacă scumpetea atingând lăcomia, împedică să vie şi mai multă lume."
 
"lmpestriţătura etnică e rămăşiţa trecutului. De pe urma valurilor năprasnice răscolite de furtună, rămân la ţărm tot soiul de sfărmături aduse cine ştie de unde. Valul turcesc retras, ca şi vremelica stăpânire bulgărească, au împestrițătura etnică. Printre elementele stăpânitoare odată, încep să-şi râdice fruntea și băstinașii, asupriti până mai eri, întocmai cum printre ruini încep să răsară plantele locului, împedicate pentru moment să crească, dar ale căror rădăcini păstrau viaţa".
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 

 
Citește și:
 

#citeşteDobrogea „Știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)
 

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari