Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:13 23 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#CiteșteDobrogea Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

ro

22 Jan, 2022 00:00 2037 Marime text

 
 
  • Constantin Noica semnează o carte cu impact puternic asupra oricărui individ. Punând cap la cap descoperiri până în momentul scrierii sale, autorul reușește să demonstreze în mai multe rânduri ce înseamnă cultura ca moștenire.
 
Lucrarea „Mathesis sau Bucuriile simple“ este semnată de reputatul filozof, publicist și poet Constantin Noica. Este prima carte scrisă de acesta, pe când avea doar 25 ani. Volumul a fost recompensat cu „Premiul pentru scriitori români needitați“. A apărut în anul 1934 la editura Fundaţia Pentru Literatură și Artă Regele Carol II.
 


În cele 80 de pagini Constantin Noica tratează problemele generale ale omenirii, creionate inedit pe granița dintre literatură și filozofie. Autorul structurează cartea în nouă capitole după cum urmează:
 
I.Despre culturile de tip geometric
II. Despre bucuriile simple
III. Despre istorie
IV. Despre imposibilitatea de a face orice
V. Despre Dumnezeu
VI. Despre omul care nu este
VII. Despre singurătate
VIII. Despre problema totului şi a părţilor
IX. Despre păcat
 
Primul capitol dezvoltă ideea culturii de tip geometric. După cum îi spune și titlul, autorul demonstrează de ce cultura este matematică și nu istorie. Am selectat cu atenție câteva paragrafe din primul capitol astfel încât să subliniem ideea principală.
 
Mai multe informații puteți citi în volumul „Mathesis sau Bucuriile simple“ din biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.

Despre culturile de tip geometric

 
„Afirmaţia pe care o înaintăm este: în bună parte totuşi cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric.
Ni se pare, aşa dar, că surprindem acest dualism: geometrie-istorie, a cărui polemică transpusă pe planul culturilor e opoziţia celor două tipuri de cultură.

Propriu vorbind, nu se înţelege aci în mod necesar conţinutul geometriei, ci e vorba numai de anumite caractere ale ei. E vorba de atmosfera ei. Cultura noastră pare că nu se poate realiza până la capăt decât în această atmosferă. Căci geometria nu e numai desfăşurare silogistică pe baza câtorva principii. Ea e şi: idee de ordine, un anumit stil, imanenţă, şi o serie întreagă de probleme, de care va trebui până la capăt să dăm socoteala. Iar cultura noastră pare a crede în câteva din aceste lucruri.

Nu e vorba deci niciun moment de conţinutul propriu zis al geometriei, de teoremele, problemele şi desfăşurările ei în timp logic. De aceea şi spunem deseori geometrie în loc de matematici: pentru că geometria e ştiinţă elementară, în primul rând, şi aci nu e vorba decât de elemente, de anumite elemente care stau la baza dialecticei spiritului; şi pentru că, în al doilea rând, termenul de geometrie a calificat întotdeauna şi alte lucruri decât lucrul matematic; (« esprit de geometrie » opus lui « esprit de finesse »; sau, de pildă, afirmaţia lui Platoncă, « Dumnezeu geometrizează» ).

A fost întotdeauna puţină poezie, ceva lirism, altceva decât simplă ştiinţă sub rubrica: geometrie.

[...]

Ceea ce caracterizează, de la prima vedere, o cultură de tip geometric este idealul ei: ştiinţa universală, Mathesis universalis.
Şi toată cultura noastră, către ce tinde ea decât către o expresie finală simplă, către un sistem care să dea socoteală de tot ce se întâmplă în univers, eventual către o formulă a toate cuprinzătoare?

Idealul culturii noastre e unificaţia. Un Platon, un Descartes, un Ueibniz, un Husserl, o vor în mod explicit. Dar ce disciplină particulară, care efort ştiinţific susţinut şi conştient de sine nu se lasă dominat de aceeaşi pornire unificatoare? Toată cultura noastră pare că suferă după nostalgia unului. Stărue ceva din spiritul monoteist şi în cultură.

[...]
 
Dacă o «Mathesis universalis » poate fi înfăptuită, elementele ei trebue să zacă în noi înşine, în primul rând, şi să fie universal omeneşti, în al doilea rând. Grupate şi constituite, aceste serii de elemente stau sub două discipline vaste: logica şi matematica. Acestea sunt idealul nostru de ordine; pe ele am vroi să le înserăm în lume, pentru a o face mai clară şi mai umană; pentru ele alergăm, pentru aceste bunuri, care de fapt ne stau la îndemână, alergăm în spaţii, peste sute de mii de ani lumină.

[…]

Cultura e omenească; e adevărul nostru, e ordinea după chipul şi asemănarea noastră. Nu înseamnă, de aci, că adevărul e relativ la conştiinţa omenească şi constitue, ca atare, o degradare a vreunui adevăr absolut. Dar adevărul, pur şi simplu nu are sens în afară de conştiinţa noastră. Ştiinţa şi cultura nu sunt dincolo de noi. Orice s’ar face, un anumit antropologism ne domină toate creaţiile. A vorbi deci de o relativizare a culturii, înseamnă a o considera pe aceasta drept altceva decât este.

Cultura nu e decât omul însuşi. De aceea Kant a putut afirma, într’o zi, un lucru care dă socoteală pentru toată cultura noastră: «Ştiinţele nu s’au constituit, scria el, decât în clipa când au devenit conştiente că raţiunea nu află dela lucruri decât ceea ce pune ea în ele ».“
 
 
 Sursa foto: „Mathesis sau Bucuriile simple“
 
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“
 
Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»


 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari