Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:32 25 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (III) (galerie foto)

ro

11 Mar, 2020 00:00 2019 Marime text

Inamicii au luat inițiativa și au scufundat navele din serviciul portuar, iar piese și aparatură navală, obiecte de bronz, cositor, aramă, plumb, oțel și fier au fost confiscate, fiind destinate ulterior frontului. La acestea se adăugau cheresteaua și rezervele de benzină și petrol.


Uzina electrică portuară a fost distrusă, iar linia ferată Constanța - Medgidia - Cernavodă a fost bombardată. Liniile ferate portuare au fost demontate și luate de inamic. Ocupația germano-bulgară se caracterizează prin distrugeri însemnate, prin rechiziții forțate și prin distrugerea clădirilor importante care au primit alte întrebuințări. Orașele Medgidia, Cernavodă, Mangalia au fost afectate de luptele purtate și de prezența ocupanților. Tensiunea și nesiguranța în rândurile locuitorilor ajunseseră la cote maxime.


La 10 octombrie 1916, Medgidia a fost ocupată de trupele inamice, iar cartierul general al generalului rus Zaiancicovski este obligat să se retragă, alături de Divizia a III-a siberiană. Orașul a fost ocupat de bulgari și distrus în mare parte. Locuitorii au plecat în băjenie dincolo de Dunăre. După război, primarul Aurel Oancea va coordona un comitet de întrajutorare a familiilor refugiate. Erau peste 400 de familii care se confruntau cu astfel de probleme. Mobilizarea Regimentului 74 Infanterie pentru participarea la „Marele Război” de reîntregire a neamului a găsit regimentul în noaptea de 14/15 august 1916 instalat la Turtucaia cu misiunea de a veni în ajutorul trupelor care luptau în sectorul Antimova și Daidr.


Între 24 august - 3 septembrie 1916, a fost complet distrus în luptele de la Turtucaia. La 21 septembrie 1916, unitatea cu efectiv redus s-a înapoiat la Constanța pentru refacere. Primind oamenii rămași de la rezerva sa, Regimentul 74 Infanterie a purtat de la această dată denumirea Regimentul 34/74 Infanterie. Pentru eroismul de care a dat dovadă în timpul aprigelor lupte de la Mărășești, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” clasa a III-a. Între anii 1918-1919 această unitate a avut ca misiune paza frontierei Nistrului. Anii 1916 și 1917 au în vedere informații legate de tragedia de la Turtucaia și bătălia de la Mărășești. Există situații numerice și procese-verbale cu pierderile materiale și umane suferite de regiment. Anii 1917-1918 sunt reprezentați prin buletine zilnice, ordine de operații, planuri operative și schițe în legătură cu desfășurarea luptelor.


Autoritățile și populația românească locală au fost evacuate, coloane de trupe germano-bulgare intrând în Constanța, la 22 octombrie 1916. Orașul era devastat de bombardamentele germane. Unele unități bulgare s-au dedat la acte de jaf și distrugeri, amenințări, violențe fizice și violuri. Soldații germani au reprezentat un element al stabilității, încercând să tempereze abuzurile bulgare. Au fost făcute rechiziții militare de bunuri, iar etnicii bulgari din Dobrogea au intrat în posesia bunurilor românilor evacuați.


Forțele Armatei din Dobrogea se vor replia pe aliniamentul căii ferate Medgidia - Cernavodă. Medgidia intra sub ocupația inamicului la 10/23 octombrie 1916, iar Cernavodă, la 12/25 octombrie 1916. Medgidia era considerat “cel mai important oraș comercial de pe calea ferată. Populația era alcătuită din amestecul de naționalități ale acestui ținut: tătari, turci, bulgari, greci, armeni, iudei, țigani, țărani și funcționari români. În marșuri forțate se ajunge la Cernavodă și se încercuiește acest cap de pod”.


Sârbii, împreună cu croații și slovenii, veneau în ajutorul românilor cu o divizie de voluntari, care, în luptele aprige, purtate pe câmpiile Dobrogei, au dat grele jertfe de sânge. În semn de cinstire a sacrificiului lor, la Medgidia a fost ridicat, un impresionant monument - criptă, în fața căruia, an de an, la 11 noiembrie, de Ziua Armistițiului în „Marele Război”, se desfășoară de atunci o emoționantă ceremonie comemorativă.


Prezența voluntarilor sârbi nu este întâmplătoare. Relațiile româno-sârbe au fost întotdeauna cordiale, de-a lungul istoriei zbuciumate a celor două popoare. La începutul secolului XX, aceste relații diplomatice au fost întărite prin căsătoria regelui sârb cu fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Regele Alexandru Karagheorghevici a condus Regatul sârbo-croato-sloven și ulterior Iugoslavia, în perioada 1921-1934. A avut cu Principesa Maria a României, cu care s-a căsătorit în 1922, trei fii: prințul Peter, prințul Tomislav și prințul Andrej.


În Dobrogea a fost instaurat un regim de condominium exercitat de Germania, Bulgaria, Turcia și Austro-Ungaria. Dobrogea va fi condusă de prefectul poliției din Sofia, care a deținut și funcția de prefect al Dobrogei, cu sediul la Constanța.


Teritoriul a fost împărțit în șase subprefecturi conduse de funcționari bulgari. Pe fațada Primăriei Constanța a fost scris în limba bulgară „Regatul Bulgariei. Comuna urbană Constanța. Administrație comunală”. Limba oficială a devenit limba bulgară, la conducerea poliției au fost numiți bulgari, iar școlile au fost închise.


Ocupanții bulgari au rechiziționat în forță produse agricole și animale, având sprijinul unor elemente etnice bulgare originare din Dobrogea. Produsele minerale urmau să fie predate Bulgariei și Turciei. Benzina ușoară necesară avioanelor germane și submarinelor, a fost confiscată.


În februarie 1917, județul Constanța și jumătate din județul Tulcea au trecut sub administrația comandamentului Etapei a 262-a germane, iar fâșia din nordul Dobrogei, zonă de operațiuni a Armatei a III-a bulgare, rămânând sub administrația acesteia până la 26 noiembrie 1918. Au fost făcute rechiziții, iar practica raționalizării produselor prin cartelare a devenit frecventă. Mari cantități de îmbrăcăminte și încălțăminte au fost confiscate de autoritățile germano-bulgare în iarna anului 1916-1917.


Majoritatea bunurilor din localitățile dobrogene au fost confiscate. Localurile publice au fost transformate în cazărmi și grajduri, arhivele au fost jefuite sau distruse prin incendiere, iar mobilierul didactic a fost folosit drept combustibil pentru încălzit. Calea ferată Constanța - Cernavodă a fost demontată, s-au făcut rechiziții ale animalelor și ale recoltelor obținute. Locuitorii au fost supuși muncii forțate, inclusiv femeile și copiii, iar neîndeplinirea normelor de lucru a dus la aplicarea unor pedepse corporale. La Medgidia, dar și în alte localități din Dobrogea au fost înființate comandaturi de etapă și economice, conduse de câte un ofițer. Dările erau strânse la trei luni, iar cheltuielile urmau să se asigure din veniturile provinciei. Învățământul urma să se desfășoare pe baza unor principii germane, cu manuale ce urmau a fi aduse din Germania. Drumurile trebuiau să fie refăcute, la aceste munci fiind angrenate chiar și femeile. Copiii urmau a fi folosiți la muncile agricole.


Aceste măsuri impuse de ocupanți au nemulțumit profund populația civilă, care a încercat să saboteze planurile inamicului. Ocupația străină va fi prezentă până în anul 1918.


Surse bibliografice:


S.J.A.N.C., Fond Direcția Navigației Maritime, Dosar 7/1919
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 64/1919
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 3/1917
Filmoteca Española, FILM 00306278c-7.
Valentin Ciorbea, Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
Adrian Stănescu, Stoica Lascu, Mărturii documentare privind ocupația Puterilor Centrale în Dobrogea (1916-1918), în Pontica, XVII, 1984
Miodrag Milin, Operațiile Divizei I sârbe de voluntari în Dobrogea, Anul 1916 în desfășurarea primului război mondial. Intrarea României în război. Consecințe politico-militare, Acta III, București, 1997
Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României.1916-1919, Ediția a II-a, vol. I, Editura Casei Școalelor, București, 1925
Emil Răcilă, Contribuții privind lupta românilor pentru apărarea patriei în primul război mondial. Situația administrativă, economică, politică și socială a teritoriului vremelnic ocupat 1916-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
Farul, III, nr.168, din 3 februarie 1922
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944. Contribuții la cunoașterea problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale și ale vieții politice și militare, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
I.I.Georgescu, România sub ocupație dușmană. Exploatarea economică a țării, II, București, 1920
Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiul 1916-1918, Ediția a III-a, Editura Cultura Națională, București, 1925
Costin Scurtu, Comunitatea turco-tătară din Dobrogea în armată, în „Țara Bârsei”, nr. 10, 2011
Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Nicolae Ciobanu și colab., Enciclopedia primului război mondial, Editura Teora, București, 2000
I.G. Duca, Memorii, vol. III, Editura Machiavelli, București, 1994
www.eionet.europa.eu/ semium.org/time/1916
Adrian Ilie, Medgidia la începutul secolului al XX-lea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014


Sursa foto: www.eionet.europa.eu/ semium.org/time/1916 Filmoteca Española, FILM 00306278c-7.


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

 

Citește și: 
 

#citeșteDobrogea: Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (I)

https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/citestedobrogea-confruntarile-din-dobrogea-in-anul-1916-i-3016.html
 

#citeșteDobrogea: Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (II)

https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/citestedobrogea-confruntarile-din-dobrogea-in-anul-1916-ii-3036.html



Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari