Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
07:01 24 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Aprovizionarea vapoarelor străine ce acostau în portul Constanța în perioada interbelică

ro

03 May, 2023 00:00 5518 Marime text

 
  • După Marele Război portul Constanța se va reface și va putea permite acostarea navelor străine la cheu. Pentru o mai bună aprovizionare a acestor vase străine care acostau în port se crea un serviciu special de aprovizionare cu alimente și mărfuri. Acesatea erau necesare pentru personalul vaselor aflate sub pavilion strain, cât și pentru persoanele care se aflau în voiaj de călătorie pe aceste nave. 
Serviciul înființat la initiativa primăriei municipale, se afla sub conducerea unui consilier comunal și a unui personal delegat de primărie, precum și a unui comerciant român local, cu o recunoaștere a afacerii sale la nivel local, care avea o notorietate la nivelul cercurilor de negustori locali.  
Aparatul administrativ al serviciului era completat cu un inspector comunal, directorul contabil, consilierul comunal și alți functionari care ajutau la buna desfășurare a serviciului. 
Directorul contabil supraveghea bunul mers al operațiunilor financiare ale serviciului, întocmind rapoarte săptămânale în acest sens. Casierul comunal încasa sumele ce erau obținute din această operațiune comercială, realizând plățile dispuse de primăria municipală. Consilierul comunal avea sarcina de a controla toate cumpărăturile făcute și asista la cumpărarea lor, atunci când își programa acest demers. 
Inspectorul comunal avea în vedere întocmirea unui tabular cu alimentele și prețurile zilnice ale pieței, certificate de primarul municipiului, sau de viceprimarii localității. Specula era total interzisă, iar organele judecătorești se bazau pe aceste tabelare întocmite și aprobate de autoritățile locale. 
Alimentele erau procurate din piețele orașului de personalul specializat al primăriei, ce erau predate vapoarelor ce acostau la cheu, cu un adaos comercial de 15%, peste prețul pieței. 

 
La acostarea unui vas în port, autoritățile locale solicitau o copie a personalului de la bord și a echipajului, întocmindu-se o listă cu solicitările acestora. Cererea de alimente era vizată de șeful vămii portuare.
Zilnic, se întocmea o listă cu nevoile curente ale echipajelor pentru a putea fi aprovizionate cu mărfuri din piețele municipale. Mărfurile ce urmau să fie ambarcate pa vapoare aveau în vedere să asigure aprovizionarea pentru trei zile de drum, sau până la următoarea acostare, în alt port, în funcție de traseul pe care îl avea de parcurs vasul respectiv. Se ținea cont și de oamenii care se aflau la bordul acestor vase. 
Dacă exista o solicitare mai însemnată de mărfuri, atunci se lua decizia în urma consultării primarului și a șefului vămii portuare. Se interzicea ca aprovizionarea să se realizeze de personalul navei, în mod direct. 
Echipajul nu putea recurge la o aprovizionare a vasului în mod independent, mărfurile trebuiau să fie procurate prin intermediul serviciului administrat de primărie și se agenții special desemnați pentru acest lucru. 
Alimentele introduse pe vaporul acostat trebuiau să aibă o viză a oficiului vamal portuar Constanța. Adaosul aplicat mărfurilor și alimentelor, de 15% era atent distribuit:
⦁ 4 % din acest adaos comercial revenea personalului oficiului vamal portuar ce avea rolul de a supraveghea aprovizionarea vaselor;
⦁ 1,5% din valoarea încasărilor se acorda serviciului Căpităniei Portuare, pentru serviciul ce se realiza cu îndeplinirea condițiilor de pază și de securitate a vasului, precum și pentru a nu se introduce cantități de marfă suplimentare, peste cele aprobate de Primărie, sau pentru a se evita specula;
⦁ 9,5 din valoarea încasărilor se atribuiau Casei de aprovizionare, plătindu-se toate cheltuielile de transport a alimentelor, a cancelariei, a timbrelor și taxelor către administrația centrală și cea locală, chiriile de local și cele de personal.
Putem conchide prin a spune că aprovizionarea vaselor străine ce acostau în portul Constanța, nu era un lucru lăsat la voia întâmplării, realizându-se un control riguros și profitabil pentru administrația locală. 
Sursă bibliografică:
S.J.A.N. Constanța, fond Primăria Constanța, dosar 31/1922

 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.



Citește și:

#citeșteDobrogeaIluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari