Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:17 23 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Academicianul Nicolae Bănescu, un istoric al Dobrogei

ro

16 Dec, 2020 00:00 1143 Marime text

Născut în anul revenirii Dobrogei în hotarele patriei-mamă România, pe 16 decembrie 1878, profesorul Nicolae Bănescu avea să-și dedice aproape întreaga viață descifrării monumentelor din arealul acestei provincii.
 


În urmă cu 42 de ani, istoricul, arheologul și cercetătorul Petre Diaconu publica în revista Pontica nr. 5/1972 un necrolog dedicat istoricului Nicolae Bănescu, stins din viață la 10 septembrie 1971, la vârsta de 93 de ani.
 

„N. Bănescu s-a născut la CăIăraşi, în ziua de 16 decembrie 1878 - ca fiu al avocatului Petre Bănescu. Copilăria şi-a petrecut-o la Găieşti; liceul l-a făcut la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Ca student al Facultăţii de litere şi filosofie, din cadrul Universităţii din București, el a audiat, între altele, cursurile celebrilor dascăli ai vremii: B.P. Haşdeu, D. Onciul, Ov. Densuşianu, N. Iorga. Gr. Tocilescu.
Pregătirea științifică şi-a desăvârşit-o la Munchen, unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul bizantinist August Heisenberg, el însuși elevul nu mai puţin cunoscutului K. Krumbacher. În anul 1914, N. Bănescu obţine titlul de doctor cu menţiunea magna cum laude.
Imediat după terminarea primului război mondial, la care a participat în
calitate de ofiţer, N. Bănescu este numit titularul catedrei de Bizantinologie din cadrul Facultăţii de litere şi filosofie a Universităţii cIujene. Aici, la Cluj, recunoscându-i-se meritele pedagogice şi profesionale, i se încredinţează, pe rând, funcţiile de vice-decan, decan, prorector şi rector.
În anul 1919 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în
anul 1920 Universitatea din Atena îi conferă titlul de doctor honoris causa. În 1938 este ales membru activ al Academiei şi tot în acel an e chemat la București pentru a ocupa catedra de bizantinologie din cadrul Facultăţii de litere şi filosofie. În 1947 a ieşit la pensie. (...)
 
Excelent cunoscător al limbii greceşti bizantine el s-a ocupat şi cu descifrarea unor monumente sigilografice descoperite în Dobrogea.
N. Bănescu este acela care a stabilit lista katepanilor (conducătorilor) provinciei bizantine Paristrion în ale cărei graniţe era cuprinsă, în veacurile X – XI şi Dobrogea. Tot el este acela care - analizând rolul pecenegilor la Dunărea de jos - a ajuns la concluzia că năvălirea acestora nu a dus la distrugerea vieţii economice şi politice din Dobrogea - aşa cum se credea până atunci. N. Bănescu a demonstrat, odată pentru totdeauna, că în veacul al XI-lea, Dobrogea – departe de a fi provincie răvăşită de năvălirea pecenegilor - a cunoscut o mare prosperitate economic. Astăzi concluziile lui, consemnate în celebra sa lucrare «Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie», sunt certificate de investigațiile arheologice.
Din enumerarea lucrărilor lui N. Bănescu rezultă că cele mai importante dintre ele sunt rezervate trecutului Dobrogei. Din acest punct de vedere eI poate fi socotit - pe drept cuvânt - un istoric al Dobrogei.

Iată de ce dispariţia profesorului N. Bănescu ne provoacă nouă, celor care
ne ocupăm de istoria Dobrogei, o profundă durere. Drept prinos memoriei sale aducem recunoştinţa noastră şi hotărârea de a merge în cercetarea ştiinţifică pe drumurile deslușite de el”.

 
Sursa foto: coperta biobliografiei Nicolae Bănescu
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: In memoriam Nicolae Bănescu, academicianul care a descris ducatul „Paristrion“ în Analele Dobrogei
 
Comentarii








Cele mai recente postari