Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:36 25 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală In memoriam Nicolae Bănescu, academicianul care a descris ducatul „Paristrion“ în Analele Dobrogei

ro

16 Dec, 2019 00:00 1183 Marime text

Scriitorul, istoricul şi academicianul român Nicolae Bănescu s-a născut la Călăraşi, pe 16 decembrie 1878, fiind al treilea din cei 14 copii ai familiei. Şi-a petrecut copilăria la Găieşti, a urmat Liceul „Sf. Sava“ din Bucureşti şi a devenit student la Litere şi Istorie, la universitatea care abia se înfiinţase în capitală.





Viitorul savant i-a avut ca dascăli pe B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu şi Ovid Densusianu (la filologie), dar şi pe Grigore Tocilescu, Dimitrie Onciul şi Nicolae Iorga (la istorie).
De la primii, a învăţat claritatea expunerii şi forma aleasă, iar de la ceilalţi a căpătat curiozitatea ştiinţifică şi rigoarea metodei.
Pasionat cercetător şi profesor specializat în studii bizantine şi neogreceşti, Nicolae Bănescu a făcut o datorie de onoare din promovarea valorilor culturii şi istoriei naţionale, dar şi a valorilor clasice vechi ale literaturii europene. 
 
A îmbinat cu talent pasiunea pentru trecutul istoric şi arta povestirii, fiind autorul primului curs integral de istorie bizantină dintr-o universitate românească, în care se remarcă erudiţia, forma aleasă a exprimării şi modalitatea plastică de a evoca oameni şi epoci.


De asemenea, a redactat memorii de război, pagini dedicate unor personalităţi istorice naţionale şi lucrări de popularizare a istoriei, dintre care amintim „Chipuri şi scene din Bizanţ”, volum apărut în 1927 şi care s-a bucurat de succes, atât în rândul specialiştilor, cât şi al publicului larg. 
 

Răspânditor al acelui larg spirit al Renaşterii senine, surâzătoare şi armonioase“


Între anii 1913 şi 1964 a fost corespondent oficial al României la publicaţia germană „Byzantinische Zeitschrift”, cea mai importantă revistă de bizantologie din lume, întemeiată de Karl Krumbacher.
 
Rector al Universităţii din Cluj, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Atena încă din 1937, Nicolae Bănescu este ales membru activ al Academiei Române, în primăvara anului 1938, prilej cu care Nicolae Iorga îl considera pe discipolul său „un răspânditor al acelui larg spirit al Renaşterii senine, surâzătoare şi armonioase, care pretutindeni trebuie invocat”.


După moartea lui N. Iorga, Bănescu devine secretar al Secţiei de Istorie a Academiei Române. Deţine, de asemenea, conducerea Institutului de Studii Bizantine, Institutului de Studii Sud-Est Europene şi preia „Revista Istorică”, care va apărea până în anul 1947.


Printre preocupările sale ştiinţifice, se numără şi studiul asupra originilor zonei maritime româneşti. Întocmeşte, în acest sens, o comunicare la Academia Română, un fragment din acest document fiind publicat în „Analele Dobrogei“, număr din 1921, disponibil în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa:
 

„Cu prilejul evenimentelor ce se desfăşură la graniţa de Miază- Noapte a imperiului bizantin, în veacurile Xl şi XII, scriitorii acestui imperiu pomenesc adesea, sub numele de Paristrion, un ţinut de la Dunăre, ce corespunde cu Dobrogea actuală. El începea din sus mult de Silistra şi mergea până către gurile Dunării, pentru a fi statornic amintit ca unitate administrativă „a oraşelor şi Ţinuturilor dela Dunăre" şi a avea de reşedinţă a cârmuitorului bizantin cetatea Silistra (Dristra, Dorostolon).
Relevând întâia oară, ca cele mai vechi alcătuiri ale vieţii de Stat româneşti, formaţiile de caracter politic, menţionate în acele părţi, pe vremea împăratului Alexios I Comnenul, de fiica acestuia, Anna Comnena, d. N. Iorga bănuia că termenul de „Paristristrion”, pentru regiunea dunăreană care e teatrul acestor evenimente, trebuia să fie mai mult decât o indicaţie geografică oarecare”.



În Biblioteca Digitală veţi putea parcurge integral textul în care istoricul face referire la teritoriul unde s-a format Dobrogea şi la rezistenţa sa, în ciuda schimbărilor prin care a trecut.


În 1969, la împlinirea vârstei de 80 de ani, savantului român i s-a închinat un număr omagial din „Revue des Études Sud-Est Européennes“, periodicul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, şi a fost ales preşedinte de onoare al Societăţii Române de Studii Bizantine şi al celui de-al XIV-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine de la Bucureşti, din toamna anului 1971.


S-a stins din viaţă la 11 septembrie 1971, în Bucureşti.


Citeşte şi:

Nicolae Bănescu, „cel mai liber dintre oamenii liberi, cel mai uman dintre oameni“
 
Comentarii








Cele mai recente postari