Arhive dobrogene Cum se desfășura o ședință a Consiliului Comunal Constanța în urmă cu 130 de ani?

 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Strălucita lucrare a istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

18 decembrie 1895, Constanța - Proces-verbal al ședinței Consiliului Comunal al orașului Constanţa

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 130 de ani, pe 18 decembrie 1895, a fost redactat procesul-verbal al ședinței Consiliului Comunal al orașului Constanţa din aceeași dată.

 

Procesul-verbal al ședinței Consiliului Comunal al orașului Constanţa, desfășurat pe 18 decembrie 1895, sub președenția primarului Mihail Coiciu (Koiciu) - mai multe despre acesta AICI https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/istoria-dobrogei-un-primar-ramas-in-patrimoniul-spiritual-al-orasului-constanta-mihail-coiciu-koiciu-5945.html - , este înregistrat cu nr. 33. Aflăm că toți membrii au fost prezenți: P. Papaianopulo, consilier-ajutor, P. Grigorescu, Al. Logaridi, G. Serbanescu, T. Caracialli, Abdula Hagi Zaid, P. Pencef, M. Locmanian, consilieri.

 

Lucrările ședinței încep la ora 15. Primarul comunică Consiliului motivul susținerii ședinței extraordinare constă în „rezolvarea următoarele cestiuni, rămase de la şedinţa din 15 ale curentei: votarea unui împrumut de 2.000.000 lei, oferta D-lui Vittorio Croizat de a ilumina orașul cu ulei mineral dens, sporirea unor taxe după legea maximului taxelor comunale“.

 

Se dă citire raportului primarului prin care propune accesarea unui împrumut de două milioane lei pentru executarea următoarele lucrări: „alimentarea orașului cu apă, construirea unui salon de cură în apropiere de mare, construirea unui stabiliment de hidroterapie, un parc al orașului, trotuare de bazalt artificial, clădirea a doua hale, una pentru partea de sus a oraşului si una pentru partea de jos, clădirea a doua localuri de școală“.

 

Considerațiile primarului Coiciu privind proiectele propuse

 

„D. Primar atrage atentiunea Consiliului asupra faptului că mai toate aceste lucrări sunt producătoare de venituri și exprimă părerea că anuitatile împrumutului se vor putea plăti cu veniturile ce vor produce. Dar pentru a asigura mai bine regulata plată a acestora, D. Primar va propune Consiliului mărirea unor taxe, votate prea reduse, asupra unor articole prevăzute în legea maximului pentru taxele comunale, şi produsul lor numai singur va fi aproape îndestulător pentru plata anuităților. 

 

D-sa însă crede că faţă cu dezvoltarea ce a luat si va lua oraşul prin construirea podului pe Dunăre şi cu începerea lucrărilor portului Constanţa, veniturile Comunei se vor mări considerabil. Dar ca o precauțiune mai mult, D-sa va contracta împrumutul cu condițiunea ca banii să se ridice treptat după trebuința, spre a nu se plăti procente decât pentru sumele ridicate si întrebuințate. Preliminariile lucrărilor, cum de exemplu studiile si planurile, reclamând un timp de mai bine de un an, si apoi publicarea licitaţiilor si începerea lucrărilor un alt an, va fi de ajuns timp în care să se vază ce venituri va avea comuna din taxele actuale, precum si din accle ce va propune a sc vota, şi astfel sc va putea sti de ce sume sc va putea dispune pentru afectarea lor la plata de anuitati. 

 

Cu terminarea treptată a lucrărilor, veniturile se vor mări cu sumele ce vor produce ele, astfel Dl. Primar evaluează la suma de lei 6.000, venitul net al serviciului alimentării cu apă, prin contribuțiunea ce se va impune asupra proprietarilor, locatarilor diferitelor stabilimente, pentru aducerea apei. Salonul de cură, se poate conta, că va aduce un venit anual de 2.000 lei, judecând după venitul ce produce actualul Cazino, o baracă, cu tot numărul restrâns al vizitatorilor ce am avut pân'acum. De la stabilimentul de hidroterapie putem iarăși aştepta o suma de 15.000 lei, căci va fi unicul stabiliment în tara de felul acesta.

 

Halele, nu trebuie să ne îndoim, că vor produce un venit anual de 35.000 lei, având ca exemplu actualele barace de lemn care dau un venit anual de 15.000 lei.

 

Prin construirea localurilor de şcoli se va realiza iarăși o economie de 6.000 lei ce plătim pentru două localuri improprii destinatiunei lor.

 

DI. Primar conchide cerând votarea împrumutului spre a face aceste lucrări indispensabile şi impuse prin sacrificiile ce face statul pentru orașul nostru, destinat a fi debuseul principal al țării“.

 

Dezbaterile consilierilor - „Nu se arată şi resursele de unde comuna va lua fondurile necesare platei împrumutului“

 

„Dl. Consilier P. Pencef zice că nu va fi nevoie de un împrumut de 2 milioane lei, pe cât timp alimentarea orașului cu apă se va da prin concesiune.

 

D. Primar răspunde că dacă alimentarea orașului cu apă se va da în concesiune suma aferentă din împrumut pentru această lucrare sc va putea afecta pentru alte lucrări.

 

D. Consilier Al. Logaridi demonstră că cele mai multe din lucrările proiectate a se executa vor produce venituri considerabile și ele singure vor ajunge pentru plata anuitatilor, și de aceia va vota pentru împrumut.

 

DI. Consilier Grigorescu luând cuvântul crede că exprimă întregul sentiment al consiliului multumind D-lui Primar pentru prezentarea acestui proiect de împrumut. Nimenea nu va fi în contra îmbunătățirilor propuse, mai ales că ele constituie o mare parte integrantă din programul în baza căruia actualul Consiliu a fost ales. Roagă însă pe Dl. Primar să-i permită, cu chibzuinta ce-i este proprie, a face oarecari observaţii asupra proiectului de amănunte şi a recomanda atentiunei Consiliului oarecari propuneri ca va dezvolta, pe care să nu le ia în nume de rău, venind de la un amic sincer al progresului şi îmbunătăţirilor propuse.

 

Prin expunerea de motive nu se arată şi resursele de unde comuna va lua fondurile necesare platei împrumutului, care vor absoarbe 2/3 sau cel mai puţin jumătate din bugetul ordinar al comunei, care în medie este de numai 250.000 lei. D-sa îşi exprimă îndoiala dacă Ministerul va aproba împrumutul fără această indicatiune şi fără planul lucrărilor, şi întreabă pe DI. Primar, dacă are această siguranţă, şi dacă n-ar fi mai bine a se face aceste cumpăniri şi in urmă să se voteze împrumutul de 2 milioane.

 

Aceasta şi din alte puncte de vedere.

 

În cestiunea aducerii apei, a cărei aducerea în oraş D-sa a recunoscut-o şi recunoaşte ca urgent necesară, ar fi a se şti mai întâi dacă întreprinderea se va face în regie sau se va concede unei companii, care să o exploateze pe seama ei, în care caz n-ar fi nevoie de împrumutul milionului cerut pentru apă, plus poate, o altă jumătate milion pentru cheltuielile de exploatare şi întreţinere, care nu mi se arată cât vor fi de mari şi cât va fi consumul de apă.

 

D-sa citează mai multe oraşe ca București, Brăila, ce stau rău cu regia apei si Galati, unde e concesiune şi merge foarte bine; se declară partizan al concesiunii cu drept de răscumpărare pentru comună după un period fixat de ani.

 

Pentru aceste motive şi pentru că încă nu se cunoaște bine de unde se va aduce apa în oraș, de la moara Caragea sau de la isvorul descoperit acum, mai apropiat, pe proprietatea comunei, grădinile de zarzavaturi, D-sa e de părere să studiem aceste cestiuni şi în urmă să se facă împrumutul.

 

 

În ce priveşte salonul de cură, Dl. Grigorescu nu-l admite pentru o cheltuială aşa de mare de 300.000 lei, mai ales că comuna a încercat fară rezultat a pune taxe pe vizitatori; se îndoieşte de rentabilitatea lui numai în 1 4 luni cât va lucra, faţă cu o anuitate de 20.000 lei, plus cheltuielile de administraţie, pe când venitul actualului salon, ce ar urma să fie desfiinţat, nu e decât de 2-3.000 lei anual, cu toată exploatarea lui care nu costă nimic pe comună; aduce ca exemplu Hotelul Carol, care nu dă nici 1% venit societăţii care l-a construit.

 

D-sa este de părere să lărgim actualul salon, lăsând timpului să facă necesar un asemenea mare stabiliment, de care nici statul nu are încă la staţiunile sale principale ca Lacul Sărat, etc. Institutul de hydroterapie, figurează asemenea în programul nostru dar cred că în proportiunile în care e vizat, 300.000 lei, nu se va renta încă multă vreme. Comuna nu va putea suporta o cheltuială aşa de mare şi nici nu e drept să i se ceară a o suporta. 

 

La Câmpu Lung, stațiune însemnată, s-a facut un asemenea institut cu 60.000 lei prin iniţiativă privată, care totdeauna administrează mai bine. Se fac prea puţine băi de apă caldă si de abur aci; se fac numai băi reci; cele două localuri de băi existente ne-ar putea încredința despre faptul ca nu s-ar renta.

 

Comuna face destule sacrificii pentru vizitatori, cu muzica 10.000 lei, actualul salon, 30.000 lei eclaragiul si întreţinerea bulevardului, construcția băilor 30.000 lei, a căror întreţinere costă pe comună mai multe zeci de mii de lei anual, fără ca casa comunală sa profite absolut nimic.

 

Statul şi stabilimentele publice sunt datoare a îngriji de suferinzii țării, comuna să-şi vadă mai întâi de trebuintele ei proprii, care sunt asa de multe: ca canalizarea orașului atât de necesară, stăvilirea surpării sălbatice a malurilor [e tot litoralul nord-estic, iluminarea, lărgirea şi prelungirea bulevardului si exproprierile prevăzute în planul oraşului, şosele în partea de sus şi la magaziile orăşenilor, fără de care nu şade bine marilor stabilimente proiectate. Oraşul e mai mult comercial decât staţie balneară, care se va dezvolta în altă parte a oraşului.

 

În orice caz, suma e prea mare pentru acest stabiliment; ea trebuie redusă la cel mult 100.000 lei.

 

DI. Grigorescu admite facerea de şcoli, cele două hale si oricâte plantaţii, o șosea pentru trăsuri la cartierul industrial şi trotuarele pe care le-a propus mai înainte încă de programul de la 1894. D-sa admite în principiu împrumutul, dar ar dori proiecte specificate pentru fiecare lucrare in parte si combinațiunea resurselor si deciziunea mai întâi dacă va fi regie sau concesiune pentru apă, studii, lucrări şi rezoluțiuni ce s-ar putea lua în câteva zile de noi împreună cu serviciul ordinar tehnic, spre a nu ne pomeni că prea ne-am grăbit; să nu facem ca predecesorii nostri care au făcut împrumutul de 300.000 lei, şi prima lucrare ce au făcut, încheie D-sa, a fost o magazie de cereale, atât de păgubitoare pentru comună.

 

D. Primar răspunde că este autorizat să creadă că împrumutul va fi agreat de Guvern, care are ațintită atențiunea sa asupra orașului Constanta.

 

În ce priveşte resursele din care se vor plăti anuităţile împrumutului, dacă nu le-a arătat în raport, le-a expus şi demonstrat în ședința de astăzi.

 

Cât pentru modul cum se vor executa sau exploata lucrările proiectate, în regie, prin concesiune, sau prin întreprindere, aceasta va face obiectul deliberatiunilor Consiliului, când împrumutul va fi aprobat de Corpurile Legiuitoare. Acum Consiliul Comunal are a se pronunţa că găseşte indispensabile lucrările propuse dacă acordă împrumutul.

 

În ce se atinge de proiectele ce Dl. Grigorescu cere pentru fiecare lucrare, aceasta nu o putea face Dl. Primar, înainte de a fi sigur că lucrările propuse se vor adopta de Consiliu şi de Guvern căci asemenea proiecte ar putea costa cel putin 20.000 lei”.

 

Apel la „sentimentele patriotice“ pentru vot 

 

„D. Primar conchide apelând la sentimentele patriotice ale Consiliului ca să voteze împrumutul.

 

În urma acestor explicatiuni D. Grigorescu a declarat că va vota împrumutul.

 

D. Şerbănescu, consilier, declară că va vota cu convingere pentru împrumut, fiindcă este necesar,

 

Se pune la vot împrumutul de 2.000.000 lei şi se adoptă cu unanimitate de voturi. El va fi afectat pentru următoarele lucrări:

Alimentarea orașului cu apă, Construirea unui salon de cură pentru vizitatorii din timpul stagiunii băilor, Construirea unui stabiliment de hidroterapie, Eclerajul, adică iluminatul public, Înființarea unui pare al oraşului.

 

Facerea de trotuare de bazalt artificial pe cale mai principale strade din cartierul balnear. Clădirea a doua hale, una pentru partea de sus si alta pentru partea de jos a orașului. Clădirea a două localuri de şcoli.

 

Acest împrumut sc va contracta la Cassa de depuneri, sau la vreo bancă din fara ori in străinătate cu un procent de 6 1/2 % pe an cel mult şi pe un termen de 40 ani.

 

Şedinţa se ridică la ora 5 după amiază, iar celelalte două cestiuni se vor rezolva în şedinţa viitoare.

(ss) M. Koiciu, Al. Logaridi, P. Papaianopulo, G. Șerbănescu, T. Caracialli, Abdula Hagi

Zaid, P. Pencef, M. Locmanian, P. Griogorescu. Scerctar (ss) N. Mastero.

*SJAN. Constanta, fond Primăria Constanta, dosar 46/1895, ff 139-142..“

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

 

 

 

Citește și: