25 octombrie 1945 Dare de seamă asupra aplicării în Mangalia a legii privind reforma agrară
25 Oct, 2025 12:00
25 Oct, 2025 12:00
25 Oct, 2025 12:00
ZIUA de Constanta
335
Marime text
335
Marime text
- Din generoasa selecție de documente, observăm că exact în urmă cu 80 de ani, pe 25 octombrie 1945, a fost redactată Darea de seamă asupra aplicării pe teren a Legii de reformă agrară.
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
Strălucita lucrare a istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
25 octombrie 1945, Mangalia - Dare de seamă asupra aplicării pe teren a Legii de reformă agrară
Din generoasa selecție de documente, observăm că exact în urmă cu 80 de ani, pe 25 octombrie 1945, a fost redactată „Darea de seamă asupra aplicării pe teren a Legii de reformă agrară“. Comisiunea de plașă pentru aplicarea Reformei Agrare a plășii Mangalia ridică o serie de probleme, precum faptul că „au fost admişi la împroprietărire mulți care nu aveau dreptul, iar mai în toate Comunele, Comitetele au atribuit, spre completare, teren mai mult decât era în drept să primească cel îndreptăţit“:
„COMISIUNEA DE PLASĂ PENTRU APLICAREA REFORMEI AGRARE A PLĂȘII MANGALIA
DARE DE SEAMĂ
Asupra aplicării pe teren a Legii de Reforma Agrară, facem următoarele constatări:
1) Numărul celor admişi de comitetele locale ca îndreptățiți la împroprietărire, este ridicat într-o proporţie surprinzător de mare faţă de numărul îndreptățiților din tabelele depuse în primăvară.
Motivul: S-au trecut la împroprietărire şi luptătorii, indiferent dacă trăiesc în familie, căsătoriţi sau flăcăi.
2) Din verificările sumare se constată că, în majoritatea Comunelor, au fost admişi la împroprietărire mulți care nu aveau dreptul, iar mai în toate Comunele, Comitetele au atribuit spre completare teren mai mult decât era în drept să primească cel îndreptăţit.
Multe denunturi şi reclamațiuni nefondate.
Această situaţie se datorește faptului că urmând să se ţină socoteală în calculul terenului pe care un plugar îndreptăţit îl stăpâneşte şiÎn Comitetele locale nu toţi membri s-au devotat muncii acestea de interes obștesc, în majoritatea cazurilor au rămas 2-3 inşi care duc toată greutatea lucrărilor pentru aplicarea legii.
3) O dificultate mare care a întârziat atât definitivarea lucrărilor cât şi aplicarea pe tren a Reformei Agrare, a fost variațiunile Instrucțiunilor Comitetului Central de Reformă Agrară asupra luptătorilor necăsătoriți, care trăiesc în familii care deja posedă 5 Ha., în adevăr prin punctul 11 din Instrucţiunile din 21 aprilie si 13 mai 1945 ale Comisiei Centrale de Reformă Agrara.
La întrunirea din 16 august a.c. a preşedinţilor Comisiilor de Plasă şi organelor Administrative şi Tehnice, la Prefectura Judeţului, în urma dezbaterilor referitoare la aceste două puncte din Instrucţiuni, s-a stabilit ca urmând a se aplica strict litera și spiritul Instrucțiunilor, această categorie nu are dreptul la împroprietărire.
Totuşi ca o îndulcire a situaţiilor acestora Comitetele locale au primit instrucțiuni de la totalitatea ei, să fie împroprietăriți şi mare parte din această categorie.
În toate Comunele însă demobilizații necăsătoriți instigaţi de familiile doritoare de mai mult pământ au pornit acţiuni de intimidare a Comitetelor, în unele comune formându-se două tabere care fiecare au venit cu reclamaţii și denunturi contra celeilalte.
În unele Comune, ex. Techirghiol, însăși polițaiul orașului, însoţit de mulți tineri din această categorie - deoarece a pretins pentru fiul său teren la care nu avea dreptul - a silit prin violenţe verbale şi morale Comitetul să le dea teren, intervenind chiar în lucrările Comitetului.
Cu toate aceste greutăți lucrările erau pe punctul de a fi terminate când a apărut Comunicatul din 12 octombrie a.c. al Ministerului Agriculturii și Domeniilor, publicat în ziarul „Cuget Liber” în care se arată că şi luptătorii necăsătoriți au dreptul a fi împroprietăriți cu lotul tip rezultat pentru acea Comună din care se va scădea însă partea de moştenire ce is-ar cuveni de la părinţi.
Astfel fiind, cum această categorie de luptători necăsătoriți este numeroasă toate lucrările trebuesc refăcute.
În unele Comune, unde a fost teren confiscat mai mult, Comitetul atribuise ca lot tip 5 Ha. şi tot cu acest lot de 5 ha. a împroprietărit pe fiecare luptător demobilizat necăsătorit.
Acestea sunt presiunile interesatilor, atât demobilizatii cât şi părinţii care având 3-4 fi, demobilizati, creiază o proprietate de 20 Ha. pe lângă cea pe care o stăpânesc ei.
Situaţia aceasta se prezintă la Comuna Pecineaga unde cu toate intervenţiile personale şi oficiale, Comitetul înclinând de altfel către sprijinirea acestei categorii pentru a nu-şi creia o muncă în plus cu o nouă măsurătoare, declară că nu poate lua nici o măsură.
4) Rea-voinţa a unor Comitete sub influenţa intereselor egoiste locale, de a se supune hotărârilor majorităţii în ceea ce priveşte echilibrarea lotului tip pe Comune.
Exemplu Comuna Pecineaga care în conformitate cu hotărârile Comitetului de Plasă de la 26 septembrie 1945 urma să cedeze suprafaţa de 300 Ha. deoarece pe raza Comunei Pecinega s-a confiscat circa 1700 Ha. şi lotul tip este de 5 Ha., care să fie cedat Comunei Mangalia unde lotul este de 3 Ha. urmând ca şi Mangalia să cedeze la rândul ei 300 Ha. din terenul său Comunei Limanu unde lotul este de 1 Ha. şi jumătate.
Cum deplasarea acestor 300 Ha. de la Pecineaga la Limanul prin intermediul Comunei Mangalia se nivela într-o oarecare măsură inegalitatile între lotul tip în aceste Comune, fiind injustă şi inechitabilă această diferenţă.
Deşi delegaţii Comitetului Pecineaga au acceptat, Comitetul local Pecineaga sub influența dăunătoare a intereselor egoiste ale locuitorilor a refuzat să aplice hotărârea, pretextând că au o opunere prea mare în sal.
Cu toate intervenţiile prin ordine, deplasare personală la fata locului, intervenția administrativă a Pretorului şi convocarea din nou a tuturor Comitetelor Comunale interesate totuşi nici până azi hotărârea luată pentru respectarea principiului de dreptate nu a fost pusă în aplicare.
Dosarul cu aceste acte şi concluziile Comisiei va fi înaintat Prefecturii deoarece prin această acţiune se sabotează toate lucrările.
II.Numărul improprietaritilor pe categorii este următorul:
1. Luptători în Plasă.............. 1064 cu 4087,75 Ha.
2. Orfani, Văd., invalizi.......... 303 -//- 1509
3. Plugari f. pam. şi cu puț.... 1319 -//- 3430
În total................................... 2686 -//- 9027Ha.
Acest total este pus pe întreaga Plasă şi în mod provizoriu.
Faţă de cele expuse în prima parte aceste tablouri nu reprezintă completa realitate, ele fiind o lucrare provizorie ce se completează definitiv faţă de noile instrucțiuni din 12 octombrie, Comisia de Plasă a încunoștiințat Comitetele locale să urgenteze lucrările pentru a se putea trimite datele cele adevărate forurilor superioare.
Preşedinte, (s)
Av. N. Bârsan
Secretar, (ss)
D. Turcu
*SJA.N. Constanţa, fond Prefectura jud. Constanta, dosar 77/1945, ff. 84, 85.“
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Descarcă gratuit lucrarea "Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
Citește și:
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


