Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:59 13 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Lumea mondenă în Constanţa anului 1933 (galerie foto+document)

ro

16 May, 2016 00:00 3020 Marime text

 
Anul 1933 marchează sfârşitul marii crize economice declanşate în 1929 prin crahul bursei din New York. Un semn al acestui moment pozitiv a fost şi efervescenţa lumii mondene, consemnate în Constanţa de revista „Farul“.

Localuri

Reperul lumii mondene constănţene era Cazinoul, care, surpriza constănţenilor, fusese deschis chiar şi în timpul iernii precedente. Pe lângă nelipsitele jocuri de ruletă şi bacara, aici se organizau zilnic serate dansante începând cu ora 21. Un alt local frecventat de lumea mondenă din Constanţa era restaurantul-braserie Elita din Piaţa Ovidiu, deţinut de Mangiuris, care îşi descria proprietatea ca fiind „cel mai de elită local public“ din oraş şi ca un „loc de întâlnire a bunei societăţi constănţene“.
 
Evenimentele mondene cele mai atractive erau petrecerile dansante, organizate de obicei sâmbătă de diferite instituţii, evenimente care aveau şi un scop filantropic. Astfel, asociaţia feministă condusă de Maria Dimitriu-Castano anunţa un „matineu dansant“ la 11 februarie, pentru a ajuta fetele de origine socială modestă de la şcoala de gospodărie.

Evenimente în lumea militarilor

Cei mai activi în iniţierea evenimentelor mondene s-au dovedit militarii. Astfel, în scopul creşterii bugetului Societăţii Hipice Dobrogene (SHD), această asociaţie a organizat la Cercul Militar Vechi „un matineu dansant cu prelungire“, care promitea „să întrunească întreaga elită constănţeană“. Organizată de doamna şi domnul colonel Ioan Goruneanu, petrecerea a durat de la 6 seara până la 5 dimineaţa, fiind onorată de o „asistenţă aleasă şi atât de numeroasă, încât saloanele Cercului deveniseră neîncăpătoare“. Ofiţerii au avut în fruntea lor pe doamna general Stan Popescu şi pe generalul M. Constantin, în timp ce printre invitaţii civili s-au remarcat: doamna şi domnul Anastasiu, preşedintele Curţii de Apel, doamna şi domnul E. Alexandrescu, preşedintele Tribunalului, medicii Mărgărit, Rădulescu, Isăcescu şi Iordănescu, magistraţii Poltzer şi Nicolau, avocaţii Mavrodin, Goruneanu, T. Constantinescu, Vulpe, Berberianu, Plopu, Tănăsescu, Fiacescu, Dălgeanu.
 
Tot SHD a organizat un concurs hipic naţional la 13-14 august, la cazarma Regimentului 9 Călăraşi. Manifestarea a avut ca scop „încurajarea calului dobrogean“ şi a înregistrat un succes care „a întrecut orice aşteptare“, inclusiv din punctul de vedere al asistenţei. Administratorul asociaţiei era acelaşi colonel Goruneanu, care a construit un hipodrom după model occidental. Deoarece premiile puse în joc de societate au atras peste 120 de ofiţeri de cavalerie şi artilerie din întreaga ţară, evenimentul a fost prelungit în zilele de 16 şi 17 august. Manifestarea a fost onorată de prezenţa Marelui Voievod Mihai, a unor miniştri, ataşaţi militari şi generali.
 
„Un strălucit bal“ a fost organizat în saloanele Cercului Militar „Carol“ de doamna şi domnul comandor Pogonatu şi doamna şi domnul colonel Ceauşeanu. În fruntea ofiţerilor participanţi au fost doamna şi domnul general Stan Popescu şi doamna şi domnul amiral Bălănescu, în timp ce printre invitaţii civili s-au numărat doamnele şi domnii Alexandrescu, Bădescu, Goruneanu, Vulpe, Grigorescu, Fiacescu, Lăzărescu, Dălgeanu, Șteflea, Petrovici, Rigani, Berberianu, Rădulescu.
La rândul său, Cercul Subofiţerilor reangajaţi ai garnizoanei Constanţa a organizat un bal la care s-au strâns 36.000 de lei pentru construirea capelei militare. Printre invitaţi s-au numărat preot căpitan Soroceanu şi maior Eftime Georgescu.


 
Un eveniment militar tradiţional era jurământul recruţilor din marină, care a fost depus în curtea bazei navale, la agapa care a urmat luând cuvântul comandorul Schmidt. Un eveniment special a fost decorarea amiralului Bălănescu cu cel mai înalt ordin francez, Legiunea de onoare, ale cărui insigne i-au fost transmise la şcoala navală de consulul Pierre de Larsan.

Alte categorii profesionale

O altă categorie profesională care a oferit un „ciai dansant“ a fost cea a medicilor, prin Colegiul Medicilor. Evenimentul a avut loc la 22 aprilie, ora 17, în saloanele Primăriei, fiind patronat de prof. dr. N. Gheorghiu, preşedintele Colegiilor Medicilor şi rector al Universităţii Bucureşti.
 
Și inaugurarea Casei de Asigurări Constanţa, condusă de inspectorul general I. Hasnaş, a fost ocazie de petrecere. După eveniment, la care au participat miniştrii Ioaniţescu şi Mirto, prefectul N. Petru, primarul Gh. Popescu, prefectul poliţiei, Leon Panaitescu, şi deputaţii Lepădatu, Gh. Mihail şi Bentoiu, autorităţile locale au oferit un banchet pe nou cumpăratul vapor „Alba Iulia“.

Categorii sociale

Bineînţeles că de la aceste petreceri dansante nu puteau lipsi studenţii, chiar dacă portul Constanţa nu era un oraş universitar. Astfel, la 20 aprilie, tot la Primărie a avut loc una dintre cele mai reuşite serate studenţeşti, cu scopul de a se strânge fonduri pentru studenţii săraci şi „sârguitori“. La petrecerea care s-a terminat dimineaţa, „din selecta asistenţă“, în afară de „numeroasa studenţime constănţeană“, s-au remarcat familiile comandor Pogonatu, avocat Fiacescu (fost primar) şi inspector Dobrescu, avocatul Dan Alecu şi „numeroşi ofiţeri“.
 
La rândul lor, femeile constănţene au marcat un eveniment deosebit în activitatea lor de emancipare. La 14 mai, prezenţa doamnei Alexandrina Cantacuzino, reprezentantă a României la Liga Naţiunilor, a însemnat „o zi de sărbătoare“ pentru oraşul Constanţa. Ea fusese invitată de „Asociaţia Femeelor române, cercul 1919“, afiliată la „Gruparea femeelor române“, a cărei preşedintă era. Vizita a început cu slujba de la catedrală, a continuat la Liceul de fete „Domniţa Ileana“, apoi au urmat conferinţe la asociaţie şi la Școala nr. 1 de fete, ziua încheindu-se cu un banchet la care au participat „peste 90 de femei şi bărbaţi marcanţi din intelectualitatea constănţeană“.

Lumea culturală

Și în domeniul culturii aveau loc petreceri ocazionate de evenimente deosebite. Astfel, din iniţiativa lui Aurel Vulpe, Tudor Ionescu şi lt. col. Petrovici, „un mare număr de amici şi admiratori“ au sărbătorit la Terasa Veneţia pe dr. Constantin Mureşeanu, profesor de liceu, cu ocazia premierii de către Academie a lucrării „La pedagogie pittoresque, scenes de folklore roumain“. L-au omagiat pe autor: colonelul Ionescu-Dobrogeanu, consilierii Gh. Dimitriu şi D. Stoicescu, profesorii Coriolan, Zăgoicea şi Blum, avocaţii A. Vulpe, Traian Berberianu, Octav Goruneanu („Farul“) şi D. Popescu, judecător Valerian Petrescu, I. Rudic, T. Ionescu, preot Popescu-Palas şi dr. Pilescu.
 
La 25 februarie a avut loc ultimul bal organizat de comitetul pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii lui Mihai Eminescu, comitet condus de domnul şi doamna amiral Bălănescu. Tot pentru o statuie, cea a poetului şi juristului Ion N. Roman, a activat doi ani comitetul condus de consilierul Curţii de Apel George Dimitriu, a cărui acţiune s-a încheiat printr-un banchet.
 
Vizita unei personalităţi din afara oraşului era marcată de o recepţie solemnă, un astfel de eveniment având loc la templul de rit spaniol cu ocazia vizitei lui Salbetay Djoen, prim rabin al comunităţilor de rit spaniol din ţară, moment la care a fost prezent şi ajutorul de primar Strat.
Politicienii locali ai vremii preferau petrecerile organizate de ei înşişi. Filiala municipală a Partidului Naţional-Agrar, al cărei oficios era „Farul“, pregătea sâmbătă, 7 octombrie, la orele 8 seara „o agapă prietenească“ la restaurantul Funogea din strada Carol (Tomis).

Evenimente private

Și evenimentele familiale ale înaltei societăţi dobrogene erau anunţate de „Farul“. Astfel, publicaţia constănţeană menţiona: „Aflăm cu plăcere logodna d-rei Ellena Dalidachi cu d. Iorgu Callamară, mare comerciant şi industriaş din Cernavodă“ sau „Aflăm cu plăcere că zilele trecute a avut loc în casele părinteşti logodna prea drăgălaşei d-şoare Amalia Desalermo, fiica cunoscutului agent de vapoare Nicu Desalermo, cu tânărul şi simpaticul avocat d. Mircea Livezeanu din Bucureşti“.
 
De asemenea, în pofida  faptului că evenimentul a avut loc într-un cadru „strict familiar“, revista aducea la cunoştinţa publicului logodna „drăgălaşei domnişoare“ Natalia Ștefănescu cu „simpaticul maestru stagiar din marina militară d. Dumitru Pârvuloiu“.
Nu a scăpat atenţiei gazetăreşti nici cununia religioasă a domnişoarei Stela Butucescu, fiica domnului Butucescu, fost ajutor de primar al oraşului Constanţa, cu locotenentul aviator Cristea, ai căror naşi au fost doamna şi domnul general Rujinschi, senator.

Aspecte negative

Dar lumea mondenă nu era prezentată numai în ipostazele sale plăcute. Publicaţia locală nu se ferea să critice faptul că diverse personalităţi ale ţării transformaseră vapoarele Societăţii Maritime Române în „iahte de plăcere“, prezentând o foarte lungă listă de „pomanagii“, care, în primele zece luni ale lui 1932, călătoriseră gratuit cu aceste nave.
 
De asemenea, erau luate în vizor beizadelele potentaţilor locali ai vremii, ca urmare a faptului că pietonii constănţeni fugeau, ziua şi noaptea, din faţa „unei vijelioase limuzine Ford cu No. 3“. „Un jerpelit de concetăţean“ cu taxele plătite la zi informa publicaţia că „elegantul vehicul“ în care „se desfată vreo patru cuconiţe-domnişoare (?) cuprinse de o veselie supărătoare pentru cetăţeanul amărât de furiile crizei actuale?“ era proprietatea municipalităţii, deşi instituţia publică mai deţinea unul vechi şi patru-cinci trăsuri, iar respectivele erau fiicele unui politician local al puterii.

Surse foto

ro.wikipedia.org
constantaoldcity.blogspot.ro
www.ziuaconstanta.ro   

Ti-a placut articolul?

Comentarii