Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:49 14 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Chiar şi-acum un secol, Portul Constanța era mai „viu“ decât astăzi (galerie foto)

ro

20 Sep, 2019 00:00 623 Marime text

Nu neapărat într-o ordine firească, scriitorul Ioan Adam alocă totuşi un capitol din monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” activităţii portuare, aşa cum se vedea ea acum un secol de pe chei.

„Trenurile încărcate vin ca să ia locul celor care scot vagoanele deşarte, ferindu-se în de ele numai prin semne de fanioane şi şuerături stridente. Peste toată această trudă şi biruinţă, se ridică soarele de dimineaţă, potolit din vâlvătăile răsăritului. În mijlocul portului, ca o strajă neclintită, stă turnat «Încrucişătorul Elisabeta», care stăpâneşte solemn toată raza, privighind cu încredere la înconjor, ca la tezaurul neamului nostru.

Mai la o parte, îşi însăilează pe perspectivă, catargele şi mulţimea frînghiilor, «Bricul Mircea», mai visător şi mai încercat, în aprinderea de raze. (...) Trenurile care se încrucişază pe lungul cheiurilor, pufnesc şi chiue, crâşnind strident pe şinile întortochiate. Bogăţiile se împrumută în de ele, se ia şi se dă, se-ncarcă şi se descarcă, în aceiaşi pripă şi zarvă, cu aceleaşi strigăte şi duduituri de punţi, în primenirea viermătului care munceşte şi asudă.

Activitatea se împarte cu înfrigurare. De toate laturile cheiurilor, străjuesc vapoarele acostate, legate de ţerm cu odgoane întinse. La cheiul vechiu descărca un vapor cărbuni. Namila neagră, înlănţuită, se întuneca şi mai mult de praful ridicat din cărbuni. Oameni care lucrează pe bord sunt toţi numai un tăciune şi din prăfuirea lor neagră, nu le roşesc decât ochii injectaţi. Cei care încarcă coşuri în podul vaporului, nu se mai cunosc decât în mişcări, în înaurarea continuă a prafului răscolit.

Macaralele smuncesc din pântecile desfăcut al vaporului, mănunchiuri enorme de coşuri pline, pe care le aruncă la mal, zăngănindu-şi lanţurile. S'ar părea că scot cu cârligile lor focul şi răutatea din măruntaele aprinse ale monstrului, ca să-l uşureze din năduful încărcăturei. Pe cheiul din faţă se înalţă piramidele negre, cu sclipiri unsuroase de cărbuni descărcaţi.

   

La capul portului masiv, un vapor german, aruncă pe mal ca în batjocură baloturi de marfă, care se rostogolesc greoae în toate părţile o corabie turcească încarcă scânduri de brad. Pe bordul unui vapor italian, gata de plecare, s'au încărcat boi, care se-ncurcă în coarne, mişcându-şi capetele în bătaea soarelui.
De-a lungul cheiurilor dela portul nou, stau înşirate vapoarele care încarcă bucate. Unile sunt afundate de tot în apă, ghiftuite de atâta povară, pe când cele care sunt mai goale, se-naltă negre şi nesfârşite, de par'că-ar ieşi din unde. Porumbul vărsat pe pâlniile podurilor de încărcare, ţurue, în valuri inervante, aprinzându-şi în curgere coama de aur. Un hamal care n'apucase bine de gura sacului, când venia pe punte scapă cu mâna de-un colţ şi în treacăt curge în mare un val galben de porumb resfirat.

Paguba aceasta nu emoţionează pe nimeni, căci de toate părţile s'aud şuruituri de risipă, în goana şi graba încărcatului. Cheiul tot e o împrăştiare de grăunţe amestecate şi călcate, de pe care zboară stoluri întunecate de ciori şi vrăbii sătule. Când vezi părăduirea aceasta neluată în seamă, te gândeşti fără să vrai la truda şi grija dela ţară, unde babele şi copiii spicuesc cu firul şi curăţe grâul în palme, culegând şi firile resleţite de pe jos.
În îngrămădirea magaziilor pline şi a vagoanelor încărcate, unde rizicul şi jocul pieţelor, îmbogăţesc, sau sărăcesc pe armatori dintr'o întorsătură, nu se mai uită nimeni la câţiva saci risipiţi”.


#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească"
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam

 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Citeşte şi:

#citeșteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din ţară (galerie foto)

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă“ (galerie foto)

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea De la măreția Tomisului la sătucul necunoscut şi sărac Kiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Ceea ce ați găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii