Înșelăciune cu cereale Un administrator, obligat să restituie un prejudiciu de peste un milion de lei. Lupta finală, la Curtea de Apel Constanța (DOCUMENT)

• Filmul evenimentelor începe în luna aprilie a anului 2022. Alexandru Vasile Ghergheluca, un fin cunoscător al pieței de cereale, a profitat de relațiile anterioare cu reprezentantul zonal pe Moldova al firmei Cereale Colect Distribution SRL
• Judecătorul de fond a demontat pas cu pas întreaga apărare a inculpatului, arătând că acesta a acționat cu intenție directă încă din prima secundă, știind foarte bine că nu deține grânele și că societatea sa se afla într-o situație financiară precară, fiind înglodată în datorii.

 
 
Un caz de o gravitate deosebită din sectorul comerțului cu produse agricole s-a finalizat, în primă instanță, cu o condamnare penală pronunțată de Judecătoria Tulcea. Inculpatul Alexandru Vasile Ghergheluca, acționând în numele societății sale, Agrinova Total 2020 SRL, a fost găsit vinovat de prima instanță de comiterea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
 
Magistrații au descoperit un mecanism clasic de fraudă bazat pe încrederea dintre partenerii de afaceri, documente falsificate și o gaură financiară masivă în dauna firmei vătămate, Cereale Colect Distribution SRL. Știrea capătă un interes deosebit prin prisma dinamicii din instanță: în timp ce procesul penal împotriva firmei folosite ca paravan a încetat deoarece societatea a fost radiată în timpul judecății, administratorul Ghergheluca a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare, fiind obligat să restituie integral prejudiciul de 1.018.800 de lei, la care se adaugă dobânzile legale. Sentința de fond a fost deja atacată cu apel, dosarul fiind înregistrat pe rolul instanței superioare, Curtea de Apel Constanța, cu termen de judecată stabilit pentru toamna acestui an (30 septembrie 2026).
 
Radiografia metodei: Cum s-a clădit iluzia stocurilor de grâu și porumb
 
Filmul evenimentelor începe în luna aprilie a anului 2022. Alexandru Vasile Ghergheluca, un fin cunoscător al pieței de cereale, a profitat de relațiile anterioare cu reprezentantul zonal pe Moldova al firmei Cereale Colect Distribution SRL. În plină criză logistică globală, inculpatul a lansat o ofertă de nereuzat: vânzarea unei cantități uriașe de 2.000 de tone de grâu și 520 de tone de porumb.
 
Pentru a smulge avansul din conturile victimei, acesta a recurs la o serie de minciuni tehnice bine structurate, descrise în detaliu de instanța de fond:
„Inculpatul a prezentat ca adevărate anumite fapte mincinoase, respectiv deţinerea cantităţilor de 2.000 tone grâu şi 520 tone porumb, pentru a încheia cu persoana vătămată contractele nr. MWP177103/12.04.2022 şi nr. FCP177106/18.04.2022, în scopul obţinerii unui folos patrimonial injust şi cu consecinţa producerii unei pagube.”
 
Pentru a convinge partenerul de bună-credință, Ghergheluca a fluturat contracte fictive cu producători locali și a afirmat că jumătate din cantitatea de grâu provine chiar din exploatația agricolă a tatălui său. Garanțiile păreau solide, motiv pentru care Cereale Colect Distribution SRL a virat rapid o primă tranșă, reprezentând un avans de 400.000 de lei.
 

Certificatul de depozit: „Mijlocul fraudulos” care a declanșat al doilea tun
 
O săptămână mai târziu, acesta a plusat, propunând vânzarea a 520 de tone de porumb recoltă 2021, însă de această dată a condiționat tranzacția de plata unui avans masiv, de 85% din valoare.
Pentru a sparge orice barieră de scepticism, Ghergheluca a recurs la un fals: a plăsmuit un Certificat de Depozit (document cu regim special în comerțul cu cereale) care atesta în mod oficial că marfa se află depozitată în localitatea Giulești, județul Neamț, iar firma sa are calitatea legală de depozitar. Mai mult, l-a luat pe reprezentantul zonal și l-a dus la o hală de cereale aparținând familiei sale din satul Bodești, arătându-i fizic mormane de porumb care, în realitate, nu-i aparțineau sau aveau altă destinație legală.
 
Păcălită de documentul oficial și de vizita pe teren, firma vătămată a virat al doilea ordin de plată, în cuantum de 618.800 de lei. Ghergheluca a înmânat în schimb două bilete la ordin semnate în alb, drept garanție. Când termenele de livrare s-au împlinit, iar camioanele cu cereale nu au mai apărut, victima a început propria investigație și a descoperit dezastrul. Proprietarul real al depozitului din Giulești a confirmat că nu mai avea nicio legătură cu Ghergheluca, iar certificatul de depozit era o simplă bucată de hârtie fără valoare legală.
 
Motivarea instanței: „Manopere dolosive și dezinhibiție infracțională”
 

Judecătorul de fond a demontat pas cu pas întreaga apărare a inculpatului, arătând că acesta a acționat cu intenție directă încă din prima secundă, știind foarte bine că nu deține grânele și că societatea sa se afla într-o situație financiară precară, fiind înglodată în datorii.
Redăm argumentele magistratului cu privire la încadrarea faptei în formă agravantă:
 
„Fapta inculpaţilor realizează tipicitatea descrisă în norma incriminatoare, aceasta fiind o infracţiune contra patrimoniului, specificul acesteia constând atât în folosirea unor manopere dolosive ale făptuitorului (...) emite şi un bilet la ordin în alb, pentru a garanta obligaţia asumată - primul act material al infracţiunii de înşelăciune în formă simplă, iar în perioada 10-18.04.2022, folosindu-se de aceleaşi manopere dolosive, se deplasează împreună cu reprezentantul persoanei vătămate (...) într-un depozit unde există o cantitate de porumb care, de fapt, nu îi aparţinea inculpatului şi asupra căreia nu avea drept de dispoziţie (...) cât şi a unor mijloace frauduloase (certificatul de depozit nr. 1/18.04.2022, prin care atestă în fals că deţine în depozitul din localitatea Giuleşti, cantitatea de 520 tone porumb şi că deţine calitatea de depozitar).”
 
Instanța a subliniat periculozitatea comportamentului lui Ghergheluca, din actele dosarului rezultând indicii clare că acesta era un împătimit al jocurilor de noroc, iar banii obținuți din înșelăciune nu au fost folosiți pentru cumpărarea de mărfuri agricole, ci au fost transferați fulgerător în aceeași zi către diverși creditori pentru a stinge datorii mai vechi.
 
„Conform jurnalului de bancă, Agrinova Total 2020 avea un sold de 104,64 lei în data de 18.04.2022, iar suma primită de la persoana vătămată a fost folosită pentru a-și achita din datorii, nu pentru a achiziționa cereale pentru a-și onora contractul încheiat (...). Modul de săvârșire a faptelor indică atât pricepere, cât și dezinhibiție infracțională, manifestată sub forma dezinteresului în ceea ce privește respectarea legii și a consecințelor produse.”
 
Oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au trimis instanței adrese oficiale care au confirmat suspiciunile anchetatorilor: firma Agrinova Total 2020 SRL nu a deținut niciodată o autorizație de depozit valabilă, iar primăriile din Bacău și Neamț au subliniat că societatea nu avea terenuri agricole în exploatare pentru a justifica o eventuală „producție proprie”.
 
De ce a scăpat firma de răspundere și ce se întâmplă cu conturile poprite
 
Un detaliu extrem de interesant din punct de vedere juridic îl reprezintă situația inculpatei persoană juridică, SC Agrinova Total 2020 SRL. Deși trimisă în judecată în calitate de coautor al înșelăciunii, firma a reușit să „dispară” din circuitul penal înainte ca judecătorul să apuce să pronunțe sentința. Prin sentința civilă nr. 343 din 26.11.2025, Tribunalul Bacău a dispus închiderea procedurii de faliment împotriva societății și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
 
Efectul juridic direct a fost aplicarea regulii conform căreia acțiunea penală nu mai poate fi exercitată împotriva unei entități care a încetat să existe:
„Văzând situaţia concretă din prezenta cauză, faţă de împrejurarea că inculpata, persoana juridică, a fost radiată, conform art 396 alin. 6 Cod penal va înceta procesul penal pentru infractiunile de înşelăciune (...) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată faţă de inculpatul Agrinova Total 2020 SRL.”
 
Ca o consecință directă a acestei radieri, instanța a fost obligată să lase nesoluționată acțiunea civilă îndreptată împotriva societății comerciale și să dispună ridicarea imediată a sechestrelor și popririlor instituite pe un număr uriaș de conturi bancare deschise în numele firmei la Banca Transilvania, OTP Bank și UniCredit Bank.
 
Totuși, Cereale Colect Distribution SRL nu a rămas total descoperită. Judecătorul a decis menținerea integrală a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor personale ale administratorului Alexandru Vasile Ghergheluca, inclusiv sechestrul pe cota de 1/2 din imobilul situat în municipiul Bacău, până la concurența sumei de un milion de lei, considerând că riscul de înstrăinare a bunurilor în absența acestei interdicții este unul „real și concret”.
 
Condamnarea: De la amânarea unei amenzi pentru conducere fără permis, direct la un pas de pușcărie
 
La individualizarea pedepsei, judecătorul a ținut cont de faptul că Alexandru Vasile Ghergheluca a ales în cele din urmă să recunoască faptele, accesând procedura simplificată prevăzută de articolul 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, beneficiind astfel de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Totuși, cazierul său nu era imaculat. Inculpatul mai figura cu o sentință penală din ianuarie 2024, prin care Judecătoria Buhuși îi stabilise o amendă penală de 3.000 de lei pentru conducerea unui vehicul fără permis (art. 335 alin. 2 Cod Penal), însă instanța de la acea vreme îi acordase beneficiul amânării aplicării pedepsei. Comiterea noilor fapte de înșelăciune a condus la anularea acestei clemențe:
 
„În temeiul art. 89 alin.1 Cod Penal, dispune anularea amânării pedepsei amenzii în cuantum de 3000 lei (...) pentru comiterea unei infracţiuni prevăzute de art 335 alin. (2) Cod penal. Dispune aplicarea şi executarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 3000 lei (reprezentând 200 de zile amendă, o zi amendă fiind în cuantum de 15 lei).”
 
În urma contopirii pedepselor (2 ani pentru înșelăciune, 1 an pentru fals și amenda penală), instanța a aplicat sistemul sporurilor obligatorii:
„Contopeşte pedepsele aplicate, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 4 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii în cuantum de 3000 lei.”
 
Executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani. Pe parcursul acestei perioade, Ghergheluca va fi strict monitorizat de Serviciul de Probațiune Bacău, va trebui să frecventeze programe de reintegrare socială și va munci voluntar timp de 100 de zile în folosul comunității în cadrul Primăriei Bacău sau al unei unități școlare din municipiu. Orice încălcare a obligațiilor sau comiterea unei noi infracțiuni va atrage automat revocarea suspendării și trimiterea sa direct în spatele gratiilor, în regim de detenție.
 
Bătălia pe latura civilă: De ce au fost respinse penalitățile contractuale și daunele morale de 5 milioane de lei
 
Pe latura civilă, Cereale Colect Distribution SRL a încercat să obțină o reparație financiară record, solicitând nu doar returnarea avansului, ci și penalități de întârziere izvorâte din clauzele contractuale în valoare de peste 2,6 milioane de lei, precum și daune morale de 5 milioane de lei pentru prejudiciul masiv adus imaginii brandului său pe piața agricolă.
 
Instanța a admis însă doar parțial cererea și a oferit o lecție importantă de drept procesual penal, explicând că într-un proces penal nu se pot acorda despăgubiri bazate pe răspunderea contractuală (penalități stipulate în contract), ci exclusiv pe răspunderea civilă delictuală (repararea prejudiciului direct cauzat de infracțiune):
„Obiect al acţiunii civile în procesul penal poate fi numai tragerea la răspundere delictuală a persoanelor responsabile de prejudiciul produs prin comiterea faptei prevăzute de legea penală, deduse judecății, fiind exclusă, în mod expres, angajarea răspunderii civile contractuale prin constituirea de parte civilă în procesul penal. (...) Astfel, partea civilă nu poate obţine penalităţile contractuale care izvorăsc din contractul încheiat între părţi, acestea putând a fi recuperate, eventual, pe calea unei acţiuni separate, în faţa instanţei civile.”
 
În ceea ce privește uriașa sumă pretinsă drept daune morale (5 milioane de lei), judecătorul a respins-o ca nefondată, arătând că simplul disconfort provocat de pierderea banilor nu dă dreptul unei societăți comerciale la astfel de compensații, în lipsa unor dovezi medicale sau psihologice clare:
„Infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune contra patrimoniului, iar fapta dedusă judecăţii în modalitatea concretă de săvârşire nu apare ca fiind una dintre cele cauzatoare, prin ea însăşi, de prejudiciu moral (...). Instanţa apreciază că disconfortul psihic inerent unei pierderi patrimoniale şi unui conflict de acest tip nu poate constitui, exclusiv prin el însuşi, temei pentru acordarea daunelor morale, în lipsa unor probe obiective privind afectarea relevantă a stării de sănătate ori a integrității psihice.”
 
În final, Ghergheluca a fost obligat la plata sumei fixe de 1.018.800 de lei, însă decizia de a acorda actualizarea acestei mase monetare cu dobânda legală calculată din ziua exactă a plăților (aprilie 2022) și până la achitarea efectivă va mări considerabil suma totală pe care inculpatul va trebui să o scoată din buzunar. Dosarul se mută acum la Curtea de Apel, unde judecătorii vor decide dacă mențin clemența suspendării executării sau dacă Ghergheluca va ajunge la închisoare.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
PRECIZĂRI

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
„Brokerul” de mașini-fantomă de la Constanța, condamnat la aproape 8 ani de închisoare. Dosarul gigant a ajuns în apel