Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:07 26 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

S-a stabilit data la care Regulamentul de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa ar putea fi anulat definitiv

ro

28 Aug, 2020 00:00 903 Marime text
  • În prezent, circulația rutieră se desfășoară liber, fără a fi necesar permisul special.
  • Judecătorii arată că instituirea unor tipuri de permise de acces pentru diferiți destinatari nu poate reprezenta măsura necesară și suficientă pentru atenuarea efectelor Regulamemntului.
  • Decizia finală va fi luată de Curtea de Apel Constanța.

Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au stabilit primul termen în apelul dosarului în care s-a decis în primă instanță anularea hotărârii nr. 371/27.09.2018 privind aprobarea Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa! Primul termen înfaza apelului va avea loc pe data de 26 noiembrie.
 
În prezent, circulația rutieră se desfășoară liber, fără a fi necesar permisul special.
 
Părțile acestui dosar sunt
 
Asociaţia Piaţa Ovidiu cu sediu ales la Av. Maria Veriotti - reclamant
Consiliul Local Constanţa - Pârât
Tudorache, Ştefanovici Societate Civilă Avocaţi    Intervenient
Dăscălescu & Co SPRL  Intervenient
Doicesu Dragoş Nicolae Intervenient
Doicescu Violeta Mirela Intervenient
Maestro SPRL      Intervenient
Societatea Cin-Cin SRL  Intervenient
Societatea Ouzville SRL Intervenient

Popescu Ana-Petruţa      Intervenient
Parohia „Sfântul Nicolae Vechi”         Intervenient
Parohia „Sfântul Anton de Padova”.   Intervenient
 
În motivarea deciziei privind anularea hotărârii nr. 371/27.09.2018 privind aprobarea Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa, Tribunalul Constanța arată, printre altele, că „indiferent dacă scopul ce a stat la baza emiterii actului normativ ce vizează zona reglementată, respectiv «acela de protejare a acestei părți urbanistice importante a municipiului Constanța, cu numeroase vestigii antice și clădiri monument, având stiluri și caracteristici bine definite», este unul ce apare ca justificat, o asemenea protejare nu se poate face decât în măsura în care este necesară, cu respectarea legalității și luându-se în considerare interesul social“.
 
Mai mult, Tribunalul Constanța mai arată că reclamanții și intervenienții din acest dosar nu au contestat dreptul municipalității de a stabili norme prin care să fie protejate monumentele istorice și orice alte obiective de interes, ci au invocat faptul că deși autoritatea locală are acest drept, el trebuie exercitat în conformitate cu legea.
 
 „Protejarea monumentelor istorice se face“, se arată în motivarea judecătorilor, „prin includerea în planurile de urbanism și în regulamentele aferente a zonelor de protecție ce au fost instituite pentru fiecare monument în parte, neputându-se aprecia că dezideratul protejării monumentelor istorice ar putea reprezenta prin el însuși un motiv justificat pentru a se impune măsuri și în afara zonei de protecție“.
 

Zona de protecție

 
„Din probele administrate nu reiese că în privința extinderii zonei în care să se aplice măsuri de protecție a monumentelor istorice există un studiu care să impună o asemenea măsură, și fără a exclude existența unei justificări rezonabile pentru o asemenea măsură, instanța apreciază că în lipsa unui studiu care să justifice necesitatea extinderii zonei de protecție și a lipsei unui studiu de impact privind extinderea unor asemenea măsuri, actul normativ este emis cu exces de putere. Instanța are în vedere că dacă protejarea monumentelor istorice reprezină o justificare pentru luarea unor măsuri prin care să se reglementeze circulația în zona de protecție a acestora, acest deziderat nu poate fi acceptat ca reprezentând prin el însuși și justificarea pentru măsuri ce se extind dincolo zona de protecție, respectiv pentru spații ce nu fac parte din această zonă“, se mai arată în motivarea Tribunalului Constanţa.
 
În ce privește atingerea celorlalte obiective, instanța a reținut că deși ele sunt lăsate la aprecierea autorității publice, care are libertate de apreciere asupra oportunității lor, măsurile pentru atingerea acestor scopuri trebuie să fie dispuse cu respectarea legalității, iar în cauză emiterea actului normativ ce reglementează accesul în zona peninsulară a fost făcută fără întocmirea unei evaluări prealabile a impactului asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare, așa cum impune art. 7 din Legea nr. 24/2000.
 

„Numeroase vestigii antice și clădiri monument“ 

 
„Raportat la faptul că în interiorul zonei peninsulare, dar în afara zonelor de protecție a monumentelor istorice, reglementarea nu putea avea ca scop protejarea acestor obiective, instanța constată că în fapt obiectivele autorității publice au fost complementare, respectiv protejarea monumentelor istorice dar și a întregii zone, care a fost considerată ca fiind una «cu numeroase vestigii antice și clădiri monument, având stiluri și caracteristici bine definite» și pentru care s-a apreciat că reglementarea unei circulații preponderent pietonale ar fi de natură să conducă la o mai bună promovare și punere în valoare și ar asigura premisele maximizării potențialului de dezvoltare a acestei zonem, în ceea ce privește diversificarea și extinderea funcțiunilor specifice centrului istoric prin reabilitare, conversii funcționale și operațiuni urbane de reorganizare. Fără a aprecia că impactul reglementării este în mod necesar cel invocat de reclamanți și intervenienți și pe de altă parte fără a contesta posibilitatea ca implementarea actului normativ ce reglementează accesul în zona peninsulară și stabilește caracterul de zonă cu carater preponderent pietonală a acesteia să fie una benefică din punct de vedere social și economic pe termen mediu și lung, instanța constată că în lipsa unui studiu de impact o concluzie nu poate fi dedusă doar în baza documentației ce a stat la baza emiterii HCLM nr. 371/27.09.2018 și că o asemenea măsură trebuia bine fundamentată, pentru a evita consecințe ulterioare negative și care ar putea fi ireversibile sau în orice caz greu de înlăturat“, conform motivării.
 

Dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la muncă

 
Tribunalul a apreciat cu ocazia analizei invocatelor încălcări ale unor drepturi fundamentale că dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la muncă și dreptul de liber acces la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora al destinatarilor actului normativ nu sunt afectate în sens constituțional și convențional. Cu toate acestea, magistrați au apreciat că „prin reglementarea diferită față de cea actuală a modului de acces în zona în care reclamanții și intervenienții își au reședința, sediul social, locul de muncă sau lăcașul de cult, interesele acestora sunt afectate, iar această afectare trebuia evaluată, pentru ca în măsura în care actul normativ ar genera efecte negative asupra vieții, activității economice și sociale, să fie stabilite măsuri prin care să se atenueze aceste efecte“.
 
Tot potrivit judecătorilor, instituirea unor tipuri de permise de acces pentru diferiți destinatari nu poate reprezenta măsura necesară și suficientă pentru atenuarea efectelor Regulamemntului, având în vedere că susținerile reclamanților și intervenienților nu vizează doar afectarea determinată de dificultatea de deplasare în interiorul zonei reglementate ci și impactul pe care reglementarea circulației l-ar avea asupra vieții rezidenților sau apropiaților acestora și mai alea asupra activității diverselor entități ce funcționează în zonă.
 
Sursa motivare: rolii.ro

 
Citește și
 
Se pregătește un nou regulament de acces?
Decebal Făgădău, nu se lasă “Zona Peninsulară va deveni, în cele din urmă, pietonală!”


 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii