Cearta pe fondurile europene Procesul Primăriei Constanța care ajunge la Curtea Constituțională, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nimeni nu vrea să-l judece!

• Totul a pornit de la reabilitarea unei grădinițe din oraș, adversarul municipalității în proces fiind Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prin Direcția Generală Programul Operațional Regional.
• Miza procesului este reabilitarea Grădiniței cu Program Prelungit Amicii, din Constanța.
• După ce Tribunalul București a declinat competența de soluționare către Tribunalul Constanța și a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, la rândul lor, judecătorii din Constanța au decis că nici ei nu sunt competenți să soluționeze dosarul și au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu acest conflict negativ de competență.
• Decizia Tribunalului Constanța este fără cale de atac.

 
Un proces deschis de UAT Municipiul Constanța, pentru fonduri europene, pare să facă înconjurul instanțelor „cu greutate“ din România, după ce nimeni nu vrea să judece cazul.
 
Totul a pornit de la reabilitarea unei grădinițe din oraș, adversarul municipalității în proces fiind Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prin Direcția Generală Programul Operațional Regional.
 
După ce Tribunalul București a declinat competența de soluționare către Tribunalul Constanța și a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, la rândul lor, judecătorii din Constanța au decis că nici ei nu sunt competenți să soluționeze dosarul și au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu acest conflict negativ de competență.
 
Miza procesului este reabilitarea Grădiniței cu Program Prelungit Amicii, din Constanța.
 
Spus pe scurt, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța a solicitat instanței să oblige ministerul la rambursarea întregii sume solicitate prin Cererea de rambursare nr. 2, în baza proiectului cu finanțare europeană de reabilitare a unității de învățământ.
 
Dosarul are indicativul 32366/3/2020 și a fost inițial înregistrat pe rolul Tribunalului București la finele lunii noiembrie 2020.
 
Obiectul dosarului este reprezentat de „anulare act administrativ Decizia 435/04.11.2020“.
 
Ce a decis Tribunalul București
 
Potrivit Hotărârii nr. 3380/2021 a Tribunalului București, citată pe Jurindex, „prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2020, reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. 435 din 04.11.2020 privind soluționarea contestației formulate de către UAT Municipiul Constanța înregistrată la MLPDA în 13.10.2020 privind proiectul (...) cu titlul «Reabilitarea, modernizarea și dotarea Grădiniței cu program prelungit Amicii, Constanța»“.
 
De asemenea, UAT Municipiul Constanța a cerut „anularea adresei de autorizare a Cererii de rambursare nr. 2 înregistrată la Primăria Municipiului Constanța sub nr. (...)/25.09.2020 și anularea Notei de neconformitate nr. SVAPCI (...)/03.09.2020 și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului la rambursarea întregii sume solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. 2“, potrivit www.rolii.ro.

După analizarea primelor acte depuse la dosarul cauzei, judecătorii Tribunalului București au decis declinarea acesteia la Tribunalul Constanța, dar și sesizarea Curții Constituționale.
 
„Tribunalul București se declară necompetent să soluționeze cauza de contencios administrativ deschisă în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 de beneficiarul persoană juridică de drept public, nemulțumit de actul autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, competența teritorială aparținând instanței de la sediul reclamantului beneficiar în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, cu trimitere la art. 10 alin. 3 teza I din Legea nr. 554/2004, aplicabil în temeiul art. 5 alin. 3 din Codul de procedură civilă“, se arată în Hotărârea nr. 3380/2021, citată pe Jurindex.
 
Totodată, în proces a fost sesizată și Curtea Constituțională:
 
„Instanța a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate cu privire art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ (Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului)“, potrivit www.rolii.ro.
 
Astfel, legat de neconstituționalitatea invocată de către judecători, din oficiu, a textului de lege menționat anterior, se arată în hotărârea citată că:
 
„Instanța consideră că textul criticat contravine dispozițiilor constituționale prevăzute în art. 1 alin. 3 și 5 (România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptate și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poprului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate; În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie), art. 21 alin. 3 (Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil) și art. 126 alin. 2 (Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege) din Constituția României“, potrivit www.rolii.ro.
 
Ce a decis Tribunalul Constanța
 
Ulterior acestei hotărâri, cazul a fost trimis pe rolul Tribunalului Constanța, la Secția de contencios administrativ și fiscal.
Totuși, la data de 6 august 2021, completul prezidat de magistratul Răzvan Ionuț Pricop a ajuns la concluzia că procesul ar trebui judecat în Capitală, de către Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.

În Hotărârea nr. 1369/2021 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, se arată că „sediul pârâtului (nr., Ministerul Dezvoltării) este situat în circumscripția Tribunalului București, [instanța] apreciază că acestuia din urmă, prin raportare la locul situării sediului pârâtului, îi revine competența teritorială de soluționare în prima instanță a prezentei cauze, motiv pentru care excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, invocată de pârât urmează să fie admisă și declinată competența teritorială de soluționare a cererii de chemare în favoarea Tribunalului București– Secția a II-a Contencios administrativ și fiscal“.
 
Totodată, dat fiind că ambele instanțe și-au declinat competența de soluționare a cauzei, Tribunalul Constanța a hotărât să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție a României, pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit.
 
Decizia Tribunalului Constanța este fără cale de atac, așa încât cazul privind reabilitarea Grădiniței Amicii cu fonduri europene va ajunge pe masa judecătorilor Curții Supreme a României.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Dezbatere publică generată de transformarea fostului restaurant Nord din Constanța în spital. PUZ inițiat de Iancu Cușu