Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:32 24 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

ro

03 Sep, 2018 00:00 904 Marime text
Campania dedicată personalităţii istoricului Adrian V. Rădulescu ia startul astăzi cu evocarea oferită de academicianul Ioan Opriş, considerat de mulţi dintre colegii săi drept liderul cercetării muzeologice din România.
Dată fiind prodigioasa sa activitate de aproape patru decenii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional şi al studiului evoluţiei instituţiilor muzeale şi al politicilor de profil la nivel internaţional, academicianul Ioan Opriş este o personalitate a culturii româneşti.
 

 
A fost implicat activ în administraţia culturală centrală a României (director de muzee, director general pentru patrimoniu cultural naţional şi secretar de stat în Ministerul Culturii după 1990), în dezvoltarea legislaţiei din domeniu şi în organizarea de noi instituţii muzeale (fondator al Muzeului Naţional Cotroceni). Se adaugă la acestea activitatea sa ca profesor universitar şi conducător de stagii doctorale (la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte), ca şi aceea de autor a peste 25 de volume si 270 de articole de specialitate.
 
Contactat telefonic, reputatul academician a felicitat cotidianul ZIUA de Constanţa pentru iniţiativă, evocând cu nostalgie personalitatea colegului său Adrian V. Rădulescu.
 
„Sunt foarte plăcut surprins că v-aţi gândit la o asemenea recuperare a memoriei unui om care merită din toate punctele de vedere. Restituiţi comunităţii o personalitate de prima mână. Numele lui se aşază pe o şcoală, ceea ce îmi pare aşa de elogios pentru voi!
 
Pe Adrian Rădulescu l-am cunoscut ca tânăr care îşi manifesta interesele faţă de istoria instituţiilor muzeale. Era atunci unul dintre cei mai prestigioşi directori de muzeu pe care îi avea România. O personalitate absolut specială, cu o capacitate profesională deosebită, un latinist, epigrafist remarcabil, un arheolog care a dublat interesele sale cu interese aparte pentru Dobrogea şi nu numai, dar şi pentru cultura clasică în general.
 
Dar şi unul dintre corifeii generaţiei sale, cu relaţii între vârfurile intelectuale ale perioadei.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa este unul dintre muzeele României cu un patrimoniu deosebit de valoros, în acelaşi timp o poartă de intrare în ţară, Constanţa fiind nu numai exotică, nu numai căutată în timpul verii, ci şi prin patrimoniul ei istoric, arheologic o provincie extrem, extrem de importantă pentru cercetarea europeană.
 
Or, Adrian Rădulescu făcea din aceste unghiuri de vedere o figură cu totul aparte. Relaţiile sale cu savanţii europeni italieni, greci, francezi, germani sunt deosebite şi ele aşteaptă biografi care să le scoată la lumină. Deocamdată, ele rămân de domeniul istoriei documentare şi nu a unei istorii redate pentru a înţelege generaţia de astăzi ce a reprezentat acest om.
 
Evident, drumurile mele în Dobrogea au fost toate marcate de interesele acestea de patrimoniu construit, pentru colecţii, pentru muzee, pentru expoziţii. Notez că la epoca respectivă, anii 80, muzeul constănţean strălucea între muzeele ţării, fiind printre cele mai moderne ca expunere, răspundea din plin la standardele acelei etape, muzeografiei contemporane.
 
Începând cu cercetările de la Gară, care au dezvoltat o minunată colecţie şi au pus-o în valoare, apoi în tezaurul muzeului şi până la cele de la Mozaic, Adrian Rădulescu acolo a crescut, între ele, acolo s-a afirmat ca tânăr şi acolo s-a şi împământenit ca muzeograf şi ca director de instituţie.
 
El este legat direct de evoluţia aceasta a Constanţei şi a Dobrogei în general.
Contactele au fost cu totul deosebite, călduroase, m-a primit ca pe un mai tânăr confrate pe şantierele pe care le-a condus de la Albeşti şi până la Adamclisi. Nu de puţine ori am fost împreună, explicându-mi ceea ce scotea la iveală cu concursul colegilor săi pe aceste şantiere.
 
La fel, era un cunoscător perfect al topografiei antice, în special a Tomisului, a Histriei, a Callatisului a Capidavei ş.a.m.d.
A strălucit în reuniuni internaţionale şi întâmplarea face să fi fost martor la câteva dintre acestea. A fost un punct de mare referinţă la mari deschideri cum a fost Ovidiana.
 
Adrian Rădulescu, alături de generaţia de aur a arheologiei româneşti - începând cu profesorul Radu Vulpe şi până la mai tânărul Nicolae Gustav, cu cei care s-au ocupat de perioada clasică - a făcut acea prezentare a lui Ovidiu în Italia. Aducând în ţară, la Ovidiana, un grup de 30 de mari specialişti clasici europeni. A fost un eveniment pe care istoria culturii secolului XX l-a înregistrat ca un succes imens.
 
Am fost împreună în mai multe ocazii ca să-i admir elocinţa. Stăpânea o italiană şi o franceză de invidiat. La Amsterdam, la o expoziţie dedicată istoriei vechi a României, tezaurelor româneşti, a făcut un expozeu care a umplut de admiraţie pe cei veniţi din foarte multe muzee, începând de la Koln şi până la Paris veniţi să vadă expoziţia «Civilizaţia clasică a dacilor», care era prezentată în Olanda.
 
Dacă ne referim la contribuţiile lui de cetăţean al Dobrogei, pentru că el nu este doar un constănţean, el este unul dintre susţinătorii marii culturi şi grelei culturi clasice din toată Dobrogea. Este omul care, împreună cu confratele lui Gavrilă Simion, de la Tulcea, au făcut din muzeele Dobrogei mari instituţii de statură europeană. Iar prin descoperiri, care sunt mai bogate în judeţul Constanţa, a atras atenţia lumii culte europene asupra acestei sinteze care s-a petrecut la Dunăre şi la Marea Neagră şi fără de care istoria Europei e greu să fie înţeleasă.
 
Ca cetăţean, este omul care a dat Constanţei o greutate în primii ani postdecembrişti, dovadă că lumea l-a cunoscut şi l-a iubit alegându-l în fruntea comunităţii. Ca cetăţean este cel care a ctitorit Universitatea «Ovidius», care i-a fost primul rector şi care, prin stăruinţele sale, a contribuit în mod substanţial la crearea unei elite a Constanţei - şi nu numai - în urma marilor deschideri de după 1989.
 
Iată ce pot să remarc la o asemenea personalitate vulcanică, cu aspecte decizionale în fiecare zi, cu o înţelegere deosebită faţă de semenii săi, pentru că nu cred că este în muzeu, şi doar acolo, vreunul care să nu se fi bucurat de atenţia lui, de sprijin şi de solicitudine deosebită umană. Un caracter remarcabil, care  atunci când Dumnezeu l-a luat într-o lume mai bună a lăsat un gol cu totul deosebit, care se vede până în ziua de astăzi. Școala creată de el are nişte obligaţii morale faţă de Adrian Rădulescu, de a ridica, de a reface statutara instituţiei muzeale şi a arheologiei dobrogene la ceea ce el o dusese într-o perioadă nu atât de deschisă cum este cea în care trăim astăzi.
 
Adrian Rădulescu este un etalon de comportare, o minte strălucit înzestrată şi un om cu calităţi excepţionale.
 
A avea asemenea iniţiative media - şi ziarul ZIUA de Constanţa nu este numai lăudabil - onorează în mod special ceea ce iată se petrece în rândul celor care l-au cunoscut pe Adrian Rădulescu. Este ca o formă de recunoştinţă pe care i-o datorăm şi se împlineşte în felul acesta. Avem nevoie de modelele acestea!“.
 
Sursa foto: Imaginile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian V. Rădulescu
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii