Noul capitol la Curtea de Apel Constanța Un grup de asistenți personali forțează în recurs acordarea de despăgubiri financiare de la Guvern

Litigiul prin care mai mulți asistenți personali din cadrul structurilor de asistență socială solicită despăgubiri financiare masive de la Guvernul României a fost repus pe rolul instanțelor din Constanța. Dosarul, înregistrat inițial sub numărul vechi 7410/2/2024*, a intrat oficial în faza de recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța la data de 9 iunie 2026.

Miza procesului o reprezintă obținerea unor compensații egale cu drepturile salariale pierdute în ultimii ani, reclamate ca fiind blocate prin ordonanțe de urgență succesive emise de Executiv. Deși în primă instanță acțiunea a fost respinsă din rațiuni procedurale, noul termen fixat pentru data de 24 septembrie 2026, la ora 12:00, sub completul „C4 Fond”, promite să redeschidă dezbaterile pe fondul unei anomalii majore din grila de salarizare din asistența socială.

Istoricul dosarului și disjungerea de la București

Rădăcinile acestui conflict juridic se află la Curtea de Apel București. La data de 26 noiembrie 2024, Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal de acolo a analizat o cerere colectivă depusă de un grup extins de asistenți personali din întreaga țară. Din motive de competență teritorială, magistrații din Capitală au dispus disjungerea cauzei pentru reclamanții care își au domiciliul în județele din Dobrogea, trimițând dosarul spre soluționare Curții de Apel Constanța.

Reclamanții principali din acest dosar disjuns – Albu Mihai, Constantin Magdalena, Echimov Georgeta, Tudor Otilia Loredana și Mânu Elena – au solicitat instanței să oblige Guvernul României la plata unor despăgubiri echivalente cu sumele neîncasate din cauza derogărilor repetate făcute de la Legea-cadru nr. 153/2017. Aceștia reclamă înghețarea sporurilor, recalcularea defectuoasă a gradațiilor de vechime și limitarea indemnizației de hrană la nivelul anului 2018, cerând indexarea tuturor sumelor cu rata inflației și aplicarea dobânzii legale penalizatoare începând cu 1 ianuarie 2022.

De ce a respins Curtea de Apel Constanța dosarul în primă instanță

La fond, judecata s-a desfășurat la începutul anului trecut. După o serie de amânări tehnice pentru evaluarea obiectului cererii, Curtea de Apel Constanța s-a pronunțat pe 26 mărți 2025 prin Hotărârea nr. 62/2025. Magistrații constănțeni au admis excepția inadmisibilității invocată de Guvernul României prin întâmpinare și au respins cererea de chemare în judecată, fără a mai intra pe analiza fondului.
Completul de judecată și-a întemeiat decizia pe o interpretare strictă a articolului 9 din Legea contenciosului administrativ (nr. 554/2004). Instanța a explicat că pentru a cere despăgubiri direct de la Guvern în baza unui act normativ considerat neconstituțional, vătămarea trebuie să fie produsă în mod direct și exclusiv de textul ordonanței. În cazul asistenților personali, judecătorii au stabilit că vătămarea este una „mediată”, adică efectele financiare negative s-au produs doar în momentul în care angajatorii locali (primăriile sau DGASPC) au emis deciziile sau dispozițiile individuale de salarizare.

Prin urmare, asistenții trebuiau să conteste în primă fază acele decizii de stabilire a salariilor la instanțele de dreptul muncii și abia acolo să ridice excepția de neconstituționalitate a ordonanțelor emise de Guvern. Din același motiv, instanța a respins ca inadmisibilă și o cerere de intervenție principală formulată de alte două angajate aflate în aceeași situație, respectiv Purice Georgeta și Cristea-Mihăilescu Camelia.

Revolta asistenților personali: Cum au fost șterse gradațiile de vechime

Argumentele tehnice aduse de avocații reclamanților în motivarea acțiunii descriu o situație critică pentru personalul de execuție din asistența socială, care afectează la nivel național mii de angajați aflați în aceeași poziție cu cei din proces. Aceștia arată că ocupă funcția de asistent personal al persoanei cu handicap grav și că, prin ordonanțele de urgență OUG 130/2021, OUG 168/2022 și OUG 54/2023, Executivul a mărit salariile brute cu procente inferioare legii inițiale, aplicându-le la valori greșit calculate.

Situația a devenit critică în momentul în care salariul minim brut pe economie a fost majorat prin Hotărâri de Guvern (la 3.000 de lei, iar ulterior la 3.300 de lei prin HG 900/2023). Deoarece salariul de bază prevăzut în grila legii pentru anul 2022 în cazul unui asistent personal (gradația 0) se situa sub nivelul salariului minim pe economie, angajatorii au fost obligați să aducă toate salariile la valoarea minimă garantată în plată.

Efectul direct a fost desființarea de facto a gradațiilor de vechime: un asistent cu gradația 1 sau 2 a ajuns să primească exact aceeași sumă ca un debutant cu gradația 0, vechimea în muncă fiind practic redusă la zero. Reclamanții susțin că această egalizare forțată încalcă articolul 41 din Constituție privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, distrugând drepturile salariale deja câștigate.

Acuzații de discriminare majoră prin OUG 19/2024

Un alt pilon central al acțiunii îl reprezintă contestarea efectelor OUG 19/2024, act normativ care a modificat salarizarea în sectorul sănătății și al asistenței sociale. Reclamanții acuză Guvernul de o discriminare flagrantă, arătând că asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav au fost singurii excluși de la majorările salariale aplicate de la 1 martie 2024 restului personalului bugetar din asistență socială.


În timp ce categorii profesionale cu funcții similare din aceeași anexă a legii, cum ar fi părinții sociali, îngrijitorii la domiciliu sau asistenții personali profesioniști au beneficiat de măririle stabilite prin ordonanță, asistenții personali simpli au fost omiși. Această excludere este considerată de reclamanți o încălcare directă a articolelor 16 și 21 din Constituția României privind egalitatea în drepturi și nediscriminarea, fapt ce atrage în opinia lor răspunderea civilă delictuală a Guvernului pentru prejudiciul material creat.

Ce urmează la termenul din septembrie

Asistenții personali au declarat recurs împotriva sentinței de fond în mai 2025, solicitând instanței superioare să desființeze hotărârea de inadmisibilitate și să oblige magistrații să analizeze pe fond nelegalitatea actelor Guvernului.

Deși Guvernul a susținut prin întâmpinare că instanțele nu au competența de a înlătura de la aplicare acte normative în vigoare care nu au fost declarate neconstituționale de către CCR, decizia finală va aparține Curții de Apel Constanța. Soluția care se va pronunța în această toamnă este așteptată cu interes de salariații din sistemul de asistență socială, putând constitui un precedent judiciar important în litigiile privind salarizarea din sectorul bugetar.