Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:23 18 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Preoți și biserici la sat Parohia Mircea Vodă, județul Constanța (galerie foto)

ro

12 Oct, 2019 00:00 1351 Marime text
Satul Mircea Vodă, județul Constanța, este reședința comunei Mircea Vodă, din care mai fac parte satele Gherghina, Satu Nou și Țibrinu. Este situat la 45 de km de orașul Constanța, în partea vestică a județului.
 

 
Înființat de turci, care i-au dat la început numele de Celibi-Chioi, satul Mircea Vodă apare în registrele turcești încă din veacul al XVI-lea. Astfel, potrivit cercetărilor muzeografului Ioana Tӧmpe, Celibi-Chioi este consemnat în defterele pe anii 1573 și 1584, cu toponimul „Celeb (Koy)”, iar în cel din 1675-1676 apare cu numele „Celebekiey”. Totodată, satul apare pe o hartă statistică rusă din anii 1828-1829, cu denumirea de „Techilibi-keui”, dar și cu numele de „Celibi”, în documentele turcești din fondul tapiurilor emise între anii 1864 și 1877.
 
Semnificația numelui turcesc al satului variază de la o sursă la alta. Astfel, din istoricul bisericii din Mircea Vodă, pe anul 1967, păstrat în Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, aflăm că numele satului, Celibi-Chioi, este compus din cuvintele „Celibi” și „chioi”, care înseamnă „elegant” sau „frumos”, și „sat”, ceea ce se traduce „Satul frumos”. Muzeograful Ioan Tӧmpe are, însă, o altă variantă și menționează că numele turcesc al satului derivă de la numele unui locuitor musulman Celibi și se traduce „Satul lui Celib”. În anul 1926, în urma unei reforme administrative, numele satului a fost schimbat în cel actual, Mircea Vodă.
 
La începutul Războiului de Independență, în Celibi-Chioi populația majoritară era cea turco-tătară, care, între anii 1883 și 1914, a părăsit satul, stabilindu-se la Medgidia, dar și în actualul sat Gherghina, care pe atunci se numea Devcea.
 
În decursul vremii, populația satului Mircea Vodă a crescut, dar, ca în majoritatea satelor românești, numărul locuitorilor este în scădere în ultimii ani. Astfel, potrivit muzeografului Ioana Tӧmpe în anul 1916, în Mircea Vodă locuiau 658 de persoane, în 1922, 470 de persoane (scăderea s-a datorat ocupării Dobrogei de inamic în Primul Război Mondial), în 1970, 7509 persoane, în 1999, 6.257 de persoane, iar în anul 2008 locuiau 4866 de persoane în Mircea Vodă.
 

Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mircea Vodă

 
Piatra de temelie a actualei biserici „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mircea Vodă a fost pusă în anul 1911, după o mobilizare a creștinilor din sat. Construită în formă de cruce și cu o singură turlă, biserica a fost sfințită pe 16 iulie 1922 de către Platon, Episcopul Dunării de Jos - Galați. A fost zidită de meșterul Marcu Avram din Constanța, din piatră și cărămidă. La temelie are piatră cioplită, iar exteriorul are din loc în loc lăsate netencuite rânduri din cărămidă roșie în formă de ferestre arcuite și este acoperită cu tablă zincată. Pictura a fost executată în anul 1921, în ulei, de pictorul Gheorghe Mihăiescu din localitatea Țepeș Vodă, județul Constanța. Până astăzi s-a păstrat și textul primei pisanii a bisericii, pe care o redăm în continuare: „Acest sfânt locaș s-a început în anul 1911 sub domnia M. S. Regele Carol I și al Prea S.S. Pimen episcop al Dunării de Jos. Prin stăruințele comitetului constituit din domnii: Mitu Panțuru ca președinte, Vlad Gheorghiță - casier, iar Ion Tilihoi, Ion Petrea, Ene Lipan, Petre Costache, Dobre Panțuru, Dedu Gheorghiță, Constantin Gheorghiță, Nicolae Mănicu, Mihalache Chiru, Ion Munteanu și Gheorghe Ion ca membrii. Cu ajutorul locuitorilor din acest sat”.
 
În timpul Primului Război Mondial, lăcașul de cult a fost transformat în magazie de cereale, iar turla a fost găurită de gloanțe. Biserica a fost restaurată între anii 1920 și 1922, după care a fost redată cultului.
 


Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mircea Vodă a devenit parohie în anul 1924, la doi ani după sfințire, demers realizat de preotul Iosif Martin, venit din Ardeal de la Parohia Recea. La înființare parohia mai avea în subordine filialele Satu Nou și Remus Opreanu, cu o populație de 286 familii și 1249 de persoane. Astăzi, Parohia Mircea Vodă este compusă din satele Mircea Vodă și Țibrinu.
 
În anul 1938 pictura bisericii a fost restaurată chiar de cel care a zugrăvit-o, pictorul Gheorghe Mihăiescu. Lucrările au fost coordonate de preotul Dumitru Șoavă, ginerele primului preot de la Mircea Vodă, Iosif Martin. Lucrări administrative la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mircea Vodă au fost întreprinse și între anii 1954 și 1959, tot de preotul Dumitru Șoavă. Printre acestea se numără: reparația ulucelor de scurgere de către meșterul Gheorghe Voinea, repararea clopotniței, electrificarea, împrejmuirea curții bisericii etc.
 
În anul 1989 părintele paroh Vasile Vârlan și consilierii parohiali Rădăcină Ion și Badea M. Gheorghe, reprezentanți ai Parohiei Mircea Vodă, au cumpărat casa parohială de la familia Micu Eugenia și Nicolae cu banii strânși de la credincioșii din sat. Tot părintele Vasile Vârlan a extins și cimitirul din localitate construind și un zid împrejmuitor din piatră la cel nou; a turnat un clopot nou în locul celui vechi și a făcut reparații la acoperiș și în interiorul bisericii.
 
În urma unor noi lucrări de restaurare și renovare, desfășurate între anii 1996 și 2000, de preotul paroh Eugen Miu, biserica a fost resfințită de Înaltpreasfințitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului, pe 12 martie 2000. Cu această ocazie, a fost așezată o nouă pisanie, pe care sunt scrise următoarele cuvinte: „Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu mijlocirea Sf. Duh a fost zidită această biserică, întru slava lui Dumnezeu și întru pomenirea sfinților Împărați Constantin și Elena în anul 1911 și pictată în anul 1921. Lucrările de restaurare și pictare desfășurate între anii 1999-2000, au  fost în ulei, în vremea I.P.S. Lucian Arhiepiscopul Tomisului și a toată Dobrogea, de către pictorii Paraschiv Bejan și Gheorghe Mihai din Galați, paroh fiind preotul Eugen Miu cu contribuția credincioșilor din această parohie. S-a sfințit astăzi 12.03.2000”.
 
Din anul 2008, în Parohia Mircea Vodă, slujește preotul Constantin Romaniuc, care desfășoară o activitate pastoral-administrativă bogată. Printre principalele lucrări la biserică, care au avut loc în timpul părintelui Constantin Romaniuc, se numără: schimbarea acoperișului, reparații exterioare capitale, restaurarea picturii interioare, achiziționarea unui nou clopot etc. Toate aceste lucrări au fost realizate cu sprijinul credincioșilor și al Primăriei și Consiliului Local Mircea Vodă.
 

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Țibrinu

 
 

După cum am amintit, din Parohia Mircea Vodă mai face parte și satul Țibrinu. Piatra de temelie a bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Țibrinu a fost pusă în anul 1932, iar lucrările au durat până în anul 1938. Detalii despre construcția bisericii din Țibrinu aflăm tot dintr-un istoric din anul 1967, păstrat în Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, și semnat de preotul V. Chivu:
 
Biserica a fost construită din piatră adusă din carierele din jurul satului. Meșterii care au construit-o au fost Pitiș Nicolae din com. Crucea, Raionul Hârșova, zidar, și Belu Gheorghe din Mircea Vodă, tâmplar. Arhitectul care a întocmit planul este necunoscut. Catapeteasma (scheletul) este construită din stejar sculptat de elevii Școlii de Meserii din Cernavodă, prin stăruința directorului Maria Dinu, în mod gratuit. Pictura catapetesmei (icoanele) a fost executată de pictorul Gheorghe Mihăiescu din com. Țepeș-Vodă, raionul Medgidia, cu cheltuiala locuitorilor din sat”.
 
Preoții care au slujit în parohia Mircea Vodă sunt: preotul Iosif Martin, preotul Dumitru Șoavă, preotul Nicu Demir, preotul Vasile Vârlan, preotul Eugen Miu, preotul Ionuț Vaseliu, preotul Daniel Năstase, iar astăzi slujește preotul Constantin Romaniuc.
 

Preotul paroh Constantin Romaniuc

 
 
Părintele Constantin Romaniuc s-a născut pe 18 octombrie 1979, la Medgidia. Este absolvent al Seminarului Teologic din Tulcea, promoția 1999, și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța, promoția 2003, specializarea Teologie Pastorală, cu licența: „Prepararea Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română”. În anul 2004 a absolvit cursurile de Master din cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, secția „Drept canonic și instituții europene”. Pe 24 septembrie 2000 s-a căsătorit cu Iuliana Irina Timofte, cu care are trei copii: Emanuel Ștefan, Gabriel Ioan și Maria Nectaria. Pe 11 octombrie 2001 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Ivrinezu, județul Constanța, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 
În această parohie, activitatea pastorală a părintelui Constantin Romaniuc a fost secondată și de cea administrativă, reușind să construiască o biserică în satul Ivrinezu Mic. Cu prilejul sfințirii acestei biserici, cu hramul „Adormirea Maiciii Domnului”, pe 3 mai 2008, părintele Constantin Romaniuc a fost hirotesit iconom-stavrofor, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Pe 5 aprilie 2008 a fost transferat în Parohia Mircea Vodă.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Mircea Vodă, 1967
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Tortomanu, Filiala Țibrinu, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Constanța, 2016
Lahovari, George Ioan, Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol. II. București, 1899
Arhitectura Tradițională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică a Muzeului de Artă Populară Constanța, Nr. 3, 2010
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
 
Citește și:
 

Colaborare ZIUA de Constanța Ionuț Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea

Interviu online cu Ionuț Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului și redactor-șef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoți dobrogeni“

Preoți și biserici la sat Parohia Fântânele, județul Constanța (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii