Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:39 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Preoţi şi biserici la sat Parohia Fântânele, judeţul Constanţa (galerie foto)

ro

28 Sep, 2019 00:00 1978 Marime text
Comuna Fântânele, judeţul Constanţa, este situată la 55 de km de oraşul Constanţa, în partea de N-E a judeţului. Este o comună relativ nouă, formată numai din satul de reşedinţă cu acelaşi nume, înfiinţată în anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Fântânele din comuna Cogealac, judeţul Constanţa. Trebuie menţionat că, din anul 1925 şi până pe timpul regimului comunist, satul Fântânele a mai purtat titlul de comună, până în anul 1925 fiind parte tot a comunei Cogealac.
 
Vatra satului Fântânele este aşezată pe o locuire antică, printre cele mai cunoscute descoperiri arheologice numărându-se două reliefuri reprezentând cavalerul trac, dar şi monede imperiale romane. Multe alte obiecte arheologice din zona Fântânele sunt astăzi conservate la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Printre cei mai renumiţi arheologi care au săpat aici se numără: Vasile Pârvan, Constantin Moisil şi Vasile Canarache.
 
În timpul stăpânirii otomane din Dobrogea satul a purtat numele de Inancişme, care, potrivit tradiţiei locale, s-ar traduce „fântâna lui Inan”, „apă dulce”, „adevărata cişmea”, „apă bună” sau „apa credinţei”. Tot tradiţia locală, consemnată de muzeograful Ioana Tӧmpe, mai precizează că satul a fost întemeiat de un turc bogat, în apropierea unui sat tătăresc părăsit, Haidân. Căpitanul M.D. Ionescu însă, în celebra sa lucrare „Dobrogea în pragul veacului al XX-lea”susţine că satul Inancişme a fost întemeiat de tătari, precizând că în timpul cercetărilor sale aici încă se mai vedeau ruinele palatului Iuzi-Giura şi mormintele membrilor familiei tribului tătăresc, Cobaili.
 
Tot de la muzeograful Ioana Tӧmpe aflăm că mai mulţi călători străini prin Dobrogea, în perioada otomană, au consemnat date despre satul Inan-Cişme, dar şi că localitatea este menţionată în registrele turceşti din 1573, 1588, 1675 şi 1676, şi în tapiurile emise între anii 1864 şi 1877, cu denumirile de Enancişme, Ine Han Ceşmesi şi Inancişme.
 
Înainte de Războiul de Independenţă, satul era locuit de turci şi tătari, cărora li s-au adăugat români şi bulgari, după 1878. Numele primelor familii de români din Fântânele le regăsim într-un document aflat în Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului. Acestea sunt: familia Gheorghe Boieru, familia Haralambie Crintea, familia Trepăduş şi familia Grigorescu.
 
Din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, aflăm că la 1901 „Inancişme (n.r. era) un sat în judeţul Tulcea, în partea de sud a plăşii Istrul şi cea de nord a comunei rurale Cogealac, pe ambele maluri ale părăului Duimgi, zis şi Inan Dere, la poalele de sud ale dealului Haidân”. În urma împărţirii administrative a judeţului Constanţa, din anul 1936, satul Inancişme (Fântâna lui Inan), este redenumit cu numele Fântânele.
               

Biserica „Înălţarea Domnului” din Fântânele, judeţul Constanţa

 
Biserica de azi a localităţii Fântânele a fost construită de comunitatea bulgară din sat, în anul 1892, potrivit Căpitanului M.D. Ionescu, sau între anii 1898 şi 1903, după un document din Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului.


 
Numele celor care au făcut parte din comitetul de construcţie nu se mai păstrează, cum nu se mai ştiu nici numele meşterilor ei. S-a păstrat însă numele sculptorului catapetesmei şi al celorlalte obiecte de cult sculptate, Petro Tfetcof. Numele său este inscripţionat pe spatele icoanei „Cina cea de Taină”, realizată în anul 1899.
 
Lăcaşul de cult, construit în formă de cruce, a fost sfinţit pentru prima dată de Pimen Georgescu, episcopul Dunării de Jos – Galaţi, când a primit hramul „Înălţarea Domnului”, iar în anul 1936 a fost resfinţită de Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei, după cum aflăm dintr-un istoric bisericesc, semnat de preotul Ioan Hoştină, în anul 1967:
Dintr-un proces verbal din 1936, întocmit cu ocazia resfinţirii bisericii, în urma unor reparaţii capitale, întocmit şi semnat de Episcopul Gherontie şi un sobor de preoţi, ne informează că biserica (...) a fost resfinţită în urma reparaţiilor făcute prin strădania preotului Ioan Gheţu”.
 
Lucrări semnificative de restaurare a lăcaşului de cult au fost realizate între anii 2010 şi 2012, de preotul paroh George Daniel Oprea, cu sprijinul Parcului Eolian din Fântânele şi al Primăriei şi Consiliului Local Fântânele, în timpul primarului Gheorghe C. Popescu. În această perioadă a fost executată şi prima pictură a bisericii, de pictorul Coman Daniel. Catapeteasma originală a fost restaurată cu foiţă de aur şi de argint, fiind astăzi una din cele mai frumoase catapetesme din judeţ. În urma acestor lucrări, biserica „Înălţarea Domnului” din Fântânele a fost resfinţită pe 24 iunie 2012, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 
În prezent, în Parohia Fântânele sunt în curs de construcţie o casă funerară şi o casă praznicală, lucrări realizate cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Fântânele, primar fiind domnul Gheorghe D. Popescu. Printre preoţii care au slujit la Fântânele îi putem aminti pe: preotul Hoştină Ioan, preotul Ioan Gheţu, iar astăzi slujesc preotul AndreiMardarie şi preotul paroh George DanielOprea.
               

Preotul paroh George Daniel Oprea


 
Părintele George Daniel Oprea s-a născut pe 29 noiembrie 1980 în Tecuci, judeţul Galaţi. Este absolvent al Școlii de Cântăreţi Bisericeşti „Sfântul Ioan Damaschin” din Tecuci, al Colegiului Naţional de Agricultură din Tecuci şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei              ” din Constanţa, secţia Teologie Pastorală, promoţia 2008. Pe 19 august 2006 s-a căsătorit cu Adriana Trifan, cu care are o fetiţă: Sofia Maria. Pe 13 iunie 2010 a fost hirotonit preot, de Înaltpreasfinţitul Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, pe seama Parohiei Fântânele, unde slujeşte şi astăzi, alături de preotul Andrei Mardarie. Pe 24 iunie 2012 a fost hirotesit iconom stavrofor, tot de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cu prilejul sfinţirii bisericii „Înălţarea Domnului” din Fântânele.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Fântânele, 1967 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Constanţa I, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016 
Arhitectura Tradiţională din Dobrogea, Revistă de Cercetare Etnografică a Muzeului de Artă Populară din Constanţa, nr. 4/2017, Constanţa
Căpitanul M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul secolului al XX-leaBucureşti 1904 
Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, Volumul II, Bucureşti, 1899
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
  
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoți și biserici la sat Parohia Crișan, județul Constanța (galerie foto)

 

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii