Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:33 20 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

123 de ani de la sfinţirea Catedralei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa (galerie foto+document)

ro

22 May, 2018 00:00 2023 Marime text
Anul 2018 este un an cu dublă însemnătate pentru toţi românii, dar mai ales pentru dobrogeni. Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, dar şi 140 de ani de la Războiul de Independenţă (1877-1878), în urma căruia Dobrogea a revenit la patria-mamă, după o lungă stăpânire otomană.
 
În urma recâştigării Dobrogei, pe tot cuprinsul ei au fost ridicate numeroase edificii, astăzi monumente istorice şi de arhitectură, Regele Carol I fiind cel care a pus piatra de temelie a multora dintre ele.
 
Este şi cazul actualei Catedrale „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. Astfel, la doar cinci ani de la Războiul de Independenţă, pe 4 septembrie 1883, Regele Carol I şi Regina Elisabeta pun piatra de temelie a primei biserici ortodoxe româneşti din Constanţa, astăzi monument istoric şi de arhitectură. În Arhivele Naţionale din Constanţa se păstrează actul punerii pietrei de temelie a Catedralei, semnat de Regele Carol I şi de Regina Elisabeta. Textul documentului este următorul (acesta poate fi vizualizat în secţiunea Documente):
Astă-di IV septembre anul mântuirei una mie opt sute optzeci şi trei, în al XVIII-lea an al domniei MS Regelui României Carol I şi al augustei sele socii MS Regina Elisaveta, şi în al cincilea an al anexării provinciei Dobrogea la Regatul României, s’a pus petra fundamentale a acestui sanct şi dumnedeesc locaş, cu hramul Pre Sf. Apostoli Petru şi Pavel.
Și acestă biserică, catedrale a oraşului Constanţa, se înalţă din temelie cu spesele statului / fiind preşedinte al Consiliului de Miniştri D. I.C. Brătianu, ministru la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunei Publice D. P.S. Aurelian, iar Chiriarch al scaunului episcopal al Dunărei de Jos Pre Sfinţia Sea Episcopul Iosif.
Și spre aducere aminte scrisu’sa acest act în trei exemplare, din care unul s’a aşedat în petra zidită în fundamentele acestui edificiu, cel d’al doilea s’a depus în Archivul General al Statului, iar cel d’al treilea exemplar în Archivul Primăriei Constanţa.
Carol
Elisaveta
 
Sfântul lăcaş a fost construit după planurile arhitecţilor Alexandru Orăscu şi Carol Beniş. Prima pictură (distrusă la bombardamentul sovietic din anul 1941) a fost realizată de pictorul George Demetrescu Mirea între anii 1885 şi 1895. După finalizarea picturii şi recepţia acesteia (în urma unor contestaţii, unele picturi fuseseră retuşate anterior), Catedrala a fost sfinţită, pe 22 mai 1885, de Partenie Clinceni, episcopul Dunării de Jos-Galaţi.
 
Într-un istoric al Catedralei din anul 2015, părintele Bennedict Georgescu ne oferă câteva date despre construcţie şi arhitectură:
 
Biserica are formă de treflă, cu elemente arhitectonice eclesiastice, într-un ansamblu care scoate în evidenţă trei turle bine proporţionate faţă de restul clădirii. Pridvorul, susţinut pe coloane de marmură, cu capiteluri ornamentate în motive vegetale, arată de la prima întâlnire cu monumentul părţile laterale care se reproduc în interior şi deschid larg, cu ospitalitate, intrarea în Biserică. Interiorul e bogat în linii arhitectonice cu arcade ce susţin cupola centrală încadrată între ferestre mari, lăsând totodată întreagă prestanţa Sfântului Altar, sub calota care încheie grandios o întreagă simetrie de firide etajate şi balcoane laterale. Acestea toate atrag admiraţia pentru proiectantul care le-a gândit şi pentru constructorii care le-au ridicat, dându-le un edificiu monumental care creează în interior o atmosferă proprie trăirii religioase”.
 
Întregul mobilier din Catedrală a fost proiectat şi realizat de arhitectul Ion Mincu. În anul 1923, odată cu reînfiinţarea Episcopiei Constanţa, biserica devine catedrală episcopală.
 
Episcopii care au slujit aici au fost: Ilarie Teodorescu, Gherontie Nicolau, Eugeniu Laiu, Chesarie Păunescu, episcopii vicari Gherasim Cristea, Epifanie Norocel şi arhiepiscopul Lucian Florea, iar astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală, care are şi regim de mănăstire din anul 2002, slujeşte Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial catedrala a fost bombardată în zona altarului de aviaţia sovietică. Reconstrucţia şi restaurarea ei au durat zece ani, biserica fiind resfinţită în ziua de 14 ianuarie 1951 de Iustinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A doua pictură a fost realizată între anii 1959 şi 1965 de pictorii Gheorghe Popescu şi Niculina Dona-Delavrancea, sub directa coordonare a preotului paroh Nicolae Cănănău. Câteva date despre noua pictură aflăm tot de la părintele Benedict Georgescu:
 
Ceea ce dă însă astăzi valoare deosebită acestei biserici este noua pictură executată în tehnica de frescă între anii 1959-1965 de către pictor prof. Gh. Popescu de la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti şi Niculina Dona Delavrancea. Această pictură în stil neobizantin se înscrie ca o realizare contemporană excepţională pe linia monumentelor reprezentative din ţara noastră şi în special a celor din nordul Moldovei, cu evoluţie evidentă privind atât documentarea istoric-creştină, cât şi execuţia artistică. În totalitatea ei, pictura aceasta ridică la un alt nivel arta noastră bisericească având dominantă afirmare artistică, mai expresivă, mai cultă. În regrupările de panouri s-a păstrat vechea iconografie bisericească, dar s-a urmărit şi o adaptare istoric-locală, integrându-se între scenele şi figurile creştine consemnate de tradiţia creştină, momente istorice legate de viaţa creştină a Dobrogei, precum şi martiri creştini din vechile centre ale Scytiei Minor: Tomis, Axiopolis, Trophaeum Traiani, Durostorum. Sub acest aspect, este singura biserică în care au fost pictaţi martiri din aceste vechi centre creştine şi în costumaţia lor autohtonă. Se pot vedea deci între arcadele şi absidele laterale din naos Sf. Chiril de Axiopolis, Sf. Dasie, Sf. Emilian, Sf. Dada, Sf. Maxim din Durostorum. Resfinţirea Catedralei s-a făcut în anul 1951, de către Patriarhul Iustinian Marina, împreună cu episcopul Chesarie Păunescu, al Dunării de Jos”.
 
În Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa se află spre închinare o icoană a Maicii Domnului realizată la Schitul Durău-Neamţ, în 1932, după vestita icoană „Prodromiţa” de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos, Grecia, adusă la Constanţa în 1935 de episcopul Gherontie Nicolau. Această icoană este singurul odor bisericesc care a scăpat nevătămat în urma bombardării Catedralei în 1941.
 
Printre preoţii care au slujit la catedrală în secolul trecut îi putem aminti pe: pr. Gheorghe Rădulescu, pr. Gheorghe Niculescu, pr. Ioan Grigorescu, pr. Nicolae Paveliu, pr. Itigan, arhimandrit Ioachim Popescu, pr. Mihail Tătărâm, arhid. Vladimir Trandafir, pr. Nicoale Cănănău, pr. Nicoale Herghelegiu, pr. Dumitru Andrei, pr. Dumitru Văcărescu, pr. Viorel Picu şi pr. Constantin Ungureanu.
 
Bibliografie
Drăgoi, preot Eugen, Ierarhi şi preoţi de seamă la Dunărea de Jos, 1864-1989, Galaţi, 1990
Druche, Ionuţ, Viaţa şi activitatea părintelui Nicolae Cănănău, Constanţa, 2010
Druche, Ionuţ, Brutaru, preot Claudiu Cosmin, Viaţa preotului Nicolae Paveliu, Constanţa, 2014
Druche, Ionuţ, Mitu, arhim.Cosma, Chipuri de preoţi ai Catedralei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa, în secolul XX, Constanţa, 2015
Niculescu, protopop G.V., Dare de seamă asupra afacerilor bisericeşti din judeţul Tulcea, Bucureşti, 1906
Niculescu, protopop G.V., Protopopia judeţului Constanţa. Dare de seamă despre afacerile bisericeşti, Bucureşti, 1905
Păuleanu, Doina, Coman, Virgil, Catedrala „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” Constanţa: 1883-2008, Constanţa, 2008
Rădulescu, preot Gheorghe, Starea religioasă a Dobrogei în decursul vremurilor, Editura Scythia, Constanţa, 2011
  
Sursa foto: Ionuţ Druche
 
Despre Ionuţ Druche

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Preotul căpitan Nicolae Coadă
 
Biserica din satul Vlahi, judeţul Constanţa, transformată în spital militar inamic în Primul Război Mondial 

Biserica „Sfinții Împărați“ din Cernavodă, bombardată în Primul Război Mondial
 
Preotul căpitan Ioan Georgescu din Oltina, județul Constanța (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii