Biserica din satul Vlahi, judeţul Constanţa, transformată în spital militar inamic în Primul Război Mondial

Necazurile pricinuite de ocuparea Dobrogei în Primul Război Mondial nu au ocolit nici Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din satul Vlahi, judeţul Constanţa.
 
Localitatea Vlahi este aşezată pe malul lacului Vederoasa şi este străbătută de şoseaua care leagă comuna Ion Corvin de oraşul Cernavodă. Sat vechi românesc, a purtat mai multe nume, printre care şi numele turcesc „Vlah Kici“, care însemna sat cu vad.      
 
Părintele Văduva Parpală Tănase, actualul preot al Parohiei Vlahi, menţionează într-un istoric câteva date despre înfiinţarea satului: „Despre întemeierea acestei comunităţi, ştim că acest lucru s-a întâmplat între anii 1770-1780 şi a purtat în vechime nume ca: Vlahchioi, Clahchioi, Ulah. Satul este socotit între localităţile româneşti din secolul XVIII-XIX, care la 1828 avea 20 de case. Tradiţia populară, ce a fost transcrisă cu multă atenţie, ne relatează că satul Vlahi a fost înfiinţat cam în acelaşi timp cu Alimanu, la sfârşitul secolului XVIII, şi locuit numai de români veniţi din stânga Dunării; chiar şi Ionescu de la Brad afirmă: «Vlahchioi e românesc», menţionându-se faptul ca aceşti locuitori erau crescători de animale. Ştim şi că în anul 1800 în localitatea Vlahi erau 85 de familii româneşti“.
 
Biserica actuală a fost construită între 1909 şi 1912 de cele câteva zeci de familii care populau satul în acea vreme. Biserica este în formă de cruce, cu o suprafaţă de construcţie la sol de 164,00 mp şi suprafaţă utilă de 107,00 mp; zidită pe temelie de piatră şi pereţii din cărămidă, cu o tencuială exterioară din terasit şi acoperită cu tablă. Turla are înălţimea de 10 metri, iar pictura bisericii a fost realizată în anul 1912 de Gheorghe Mihăiescu, din Ţepeş Vodă, judeţul Constanţa.
 
Împodobită cu toate cele necesare slujirii, biserica a fost sfinţită pe 8 septembrie 1912. Din nefericire, Primul Război Mondial avea să îşi pună amprenta atât asupra locuitorilor satului Vlahi, cât şi asupra bisericii acestei comunităţi creştine.
 
Câteva detalii în acest sens ne-au rămas consemnate de la preotul Toma Protopopescu, protoiereul judeţului Constanţa din acele vremuri tulburi. Astfel, pe 21 iulie 1919, părintele Protopopescu îl înştiinţa pe episcopul Dunării de Jos că: „Biserica e neîngrijită. În timpul războiului a suferit prea puţine avarii la turlă, dar a fost transformată în spital de vrăşmaşi, care i-au luat un clopot, toate candelele şi ambele policandre, precum şi alte obiecte sacre“.
 
Acelaşi protopop revine cu o adresă către episcopie, pe 17 iulie 1920, în care menţionează că: „Interiorul bisericii se prezintă bine. Deşi în această biserică a fost instalat un spital militar inamic, a fost cruţată pictura. Din odoare lipsesc multe fiind furate... Sfânta masă a fost despuiată de îmbrăcăminte, iar la sfintele moaşte din picior n-au umblat“.
 
Şi preotul Filimon Bolocon, fost paroh al acestei biserici, consemna într-un istoric din anul 1967 că: „În timpul Primului Război Mondial, Dobrogea fiind sub ocupaţia armatelor germane, inamicul a ridicat clopotul de la Biserică“.
 
În decursul anilor, biserica din Vlahi a fost de mai multe ori restaurată, ultima restaurare datând din anul 2004, an în care a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Inventar Parohia Vlahi, Judeţul Constanţa
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 94, Dosar 9, Parohiile Aliman şi Vlachioi
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Altinum, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
               
Sursa foto: Ionuţ Druche
 
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Preotul căpitan Nicolae Coadă