Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:08 23 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Rechizitoriu pentru Cristian Matei, Răzvan Trandafir şi Aurelian Cazan Cum au ajuns din directori inculpaţi (document)

ro

27 Jul, 2017 00:00 3083 Marime text
Zilele trecute, Tribunalul Constanţa a decis ca Răzvan Gabriel Trandafir, Cristian Matei şi Liviu Aurelian Cazan să rămână sub control judiciar. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.
 
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Cristian Matei, director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu. În cauză au mai fost deferiţi Justiţiei Răzvan Gabriel Trandafir, fost director general interimar al Autorităţii Navale Române, şi Liviu Aurelian Cazan, fost director general al Autorităţii Navale Române.
 
Cristian Matei este suspectat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi de favorizarea făptuitorului. Răzvan Gabriel Trandafir este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi de favorizarea făptuitorului. Asta în timp ce în sarcina lui Liviu Aurelian Cazan s-a reţinut instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi instigare la favorizarea făptuitorului.

„Un întreg din punct de vedere fizic. Separate din punct de vedre juridic“ 

În rechizitoriul cauzei se arată că Liviu Aurelian Cazan ar fi „angajat o cheltuială nelegală (discreţionară, supraevaluată, vădit contrară principiilor regularităţii şi economicităţii plăţilor) constând în achiziţionarea imobilului «Gară Fluvială din Portul Cernavodă» aparţinând, la acea dată, Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu» (CN APDF)“. Tot potrivit anchetatorilor, imobilul ar fi fost format din „corpul C9 (birouri) şi corpul C10 (alăturat corpului C9, Gara Fluvială propriu-zisă, cele două formând un întreg din punct de vedere fizic, însă separate din punct de vedere juridic), supraevaluat, având la bază motive tehnice false, artificial introduse, cu scopul de a scoate din starea de insolvenţă CN APDF, deşi numai unul dintre corpuri era util Autorităţii Navale Române (C9 - aşa cum a existat reprezentarea părţilor la acel moment ca incluzând şi Tronsonul de Nord - C1), având totodată reprezentarea că cele două corpuri sunt supraevaluate (cu 48%, respectiv 62%)“.

„Impact negativ asupra bugetului ANR“

DNA mai arată că achiziţia ar fi avut la bază o notă justificativă „falsă, bazată pe motive nereale, introduse artificial, acţiunile inculpatului conducând la efectuarea unor plăţi ilegale, ceea ce a produs un impact negativ asupra bugetului Autorităţii Navale Române, cu consecinţe deosebit de grave, creând un prejudiciu în patrimoniul Autorităţii Navale Române în sumă de 849.646,092 de euro (cu TVA), reprezentând diferenţa dintre valoarea acceptată şi plătită de Autoritatea Navală Română, 1.380.381 de euro, şi valoarea reală de piaţă a imobilului (C9 + C10), 672.342,59 de euro, (adică suma de 849.646,092 de euro), ce reprezintă un folos necuvenit pentru vânzătorul CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA, fapta constituind infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (…)“.

Cum s-a „remediat eroarea“

„În esenţă, acuzaţia ce face obiectul prezentului dosar este aceea că, pe parcursul urmăririi penale, apărarea a invocat faptul că în cadrul tranzacţiei din 2016 s-a produs o omisiune, în sensul că nu s-a achiziţionat şi tronsonul C1, în suprafaţă desfăşurată de 806,61 mp, şi care corp conţinea de fapt Turnul. Astfel, Tronsonul de Nord făcea parte, în realitate, din C1, şi nu din C9, cum s-a crezut iniţial, şi, prin urmare, nici din C10, invocând astfel că prejudiciul nu ar mai putea fi acelaşi, ci unul mai mic, deoarece s-ar fi achiziţionat în fapt şi această suprafaţă de 806,61 mp. Deşi i s-a atras atenţia inculpatului Liviu Aurelian Cazan, în cuprinsul rechizitoriului, despre faptul că remedierea omisiunii poate fi făcută numai prin transmiterea tronsonului C1 către ANR contra unei diferenţe de preţ, în urma evaluării acestui tronson, (deoarece, în mod evident, acest tronson C1 în suprafaţă de 806,61 mp nu fusese nici evaluat şi nici plătit de ANR în cadrul tranzacţiei din 2016, raportat la suprafeţele evaluate atunci, respectiv 1.040 mp tronsonul C9 şi 2.516 mp - tronsonul C10), inculpatul Liviu Aurelian Cazan le-a solicitat inculpaţilor Matei Cristian, director al CNAPDF Giurgiu, şi Răzvan Gabriel Trandafir, director al ANR, să «remedieze eroarea» prin trecerea tronsonului C1 din patrimoniul CNAPDF în patrimoniul ANR, fără diferenţă de preţ, cerere căreia cei doi inculpaţi s-au conformat, în mod flagrant ilegal, cunoscând că acest nou tronson, în realitate, nu fusese plătit, prejudiciind astfel CNAPDF cu contravaloarea tronsonului C1, totodată urmărindu-se îngreunarea urmăririi penale şi a judecăţii lui Liviu Aurelian Cazan în dosarul penal sus menţionat“, conform rechizitoriului.
 
Rechizitoriul integral poate fi citit accesând secţiunea „Documente“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii