Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:05 23 02 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ministerul Culturii declasează din Lista monumentelor istorice situri arheologice subacvatice de la Marea Neagră. Explicaţiile specialiştilor

ro

17 Jan, 2019 00:00 1318 Marime text
În Monitorul Oficial al României nr. 34/11.01.2019, Partea I, a fost publicat ordinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale privind declasarea parţială din Lista monumentelor istorice a monumentului istoric „Situl arheologic subacvatic“, cod LMI CT-I-s-A-02561.
 
În conformitate cu dispoziţiile art. 19, alin. (1) şi ale art. 33, alin. (1) litera d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor cap. VIII - Precizări specifice procedurii de clasare/declasare/schimbre de grupă valorică pentru siturile arheologice din Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului Culturii şi cultelor nr. 2260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 7.996 din 20 decembrie 2018, ministrul Culturii şi identităţii naţională a emis următorul ordin: „Se declasează parţial din Lista monumentelor istorice monumentul istoric clasat cu denumirea Situl Arheologic Subacvatic, cod LMI CT-I-s-A-02561, pentru perimetrul determinat prin coordonate Stereo '70, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin“.
 
„Lista monumentelor istorice se actualizează la fiecare 5 ani. Marea Negară, de altfel, este un sit arheologic şi mereu au existat probleme cu investiţiile din porturi“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Naţională Constanţa.
 
La rândul său, Magdalena Tiţă, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Constanţa, a explicat cum stau lucrurile.
 
„Firmele care execută exploatări de nisip sau amplasează conducte de petrol au început să facă astfel de demersuri, în baza Ordinului 2630/2018 emis de ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale privind completarea normelor metodologice de clasare şi inventarie a monumentelor istorice aprobate prin Ordinul 2260/2008. Acest ordin a fost făcut special pentru această situaţie privind Platforma continentală, plasată ca sit arheologic.
 
 
În anul 1991, după Revoluţie, când au apărut listele monumentelor, în ele a fost inclusă toată Platforma continentală. Este o situaţie care nu s-a mai întâlnit nicăieri pe glob. Din dorinţa de a proteja, în loc să se facă nişte clasări punctuale pe zone, toată zona continentală a Mării Negre a fost declarată sit. Spre exemplu, pe Platforma continentală avem nişte epave. Noi trebuie să clasăm locul pe care acestea amplasate, ca să poate fi reperate. În jurul lor facem o zonă de protecţie şi o declarăm sit. Însă nu s-a făcut aşa. Toată platforma Mării Negre, care este imensă, a fost declarată sit. Unele vestigii au fost identificate, altele nu. Nu s-a pus niciodată problema reperării, delimitării. Ele au fost preluate mereu în listele ulterioare, inclusiv în cea din 2015. De aceea, atunci când au venit investitorii care vor să exploateze nisip sau să lucreze la conductele de petrol şi gaze, s-a pus problema: ce vor face ministerele? Şi s-a găsit soluţia acestui ordin al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Primul investitor care a obţinut ordinul de declasare parţială este Black Sea Oil & Gas SA“, a spus Magdalena Tiţă, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Constanţa.
 

Iată siturile arheologice subacvatice declasate!

 
Situl arheologic subacvatic de importanţă naţională, cod CT-I-s-A-02561, este localizat pe Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre, judeţul Constanţa, şi cuprinde următoarele: CT-I-s-A-02561 – sit arheologic subacvatic, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre; CT-I-m-A-02561.01 - Vestigii arheologice subacvatice, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre; CT-I-m-A-02561.02 - Vestigii arheologice subacvatice, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre,
Epoca romano-bizantină; CT-I-m-A-02561.03- Vestigii arheologice subacvatice, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre, Epoca romană; CT-I-m-A-02561.04 - Vestigii arheologice subacvatice, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre, Epoca elenistică; CT-I-m-A-02561.05 - Vestigii arheologice subacvatice, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre, Epoca greacă.
 

Proiect de dezvoltare gaze naturale Midia (Proiectul MGD)

 
Reamintim că, anul trecut, Black Sea Oil & Gas SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia (Proiectul MGD). Mai exact, este vorba despre „Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia (Proiectul MGD), componenţa offshore, construire platformă de producţie gaze naturale pe descoperirea Ana, sistem submarin de producţie gaze naturale pe descoperirea Doina, conducta de transport de gaze naturale Ana - Doina, conductă de transport de gaze naturale Ana - ţărm, anexe şi 5 sonde de producţie gaze naturale, pe Platforma continentală a Mării Negre - perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare XV Midia, suprafaţa contractuală ”.
 

Black Sea Oil & Gas SRL, în datele Registrului Comerţului

 
Înfiinţată în anul 2007, compania are sediul social în Bucureşti. Capital social subscris, de 120.000 de lei, integral vărsat, este compus din 12.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Black Sea Oil & Gas SRL este controlată de Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cu 10% din capitalul social, Bsog Holding Activity SRL, cu sediul în Bucureşti, cu 89,9917% din capitalul social, CIEP Romania SCA, cu sediul în Luxemburg, cu 0,0083% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei care se ocupă de extracţia gazelor naturale sunt: Serge Guibert, Mark Douglas Beacom.
 
În anul fiscal 2015, firma cu 10 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 1.292.003 lei şi un profit de 15.926.590 de lei. De asemenea, în anul 2016, compania a avut 17 salariaţi, cifră de afaceri de 210.954 de lei şi o pierdere de 22.696.670 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 21 de salariaţi, cifră de afaceri de 228.580 de lei şi un profit de 4.914.282 de lei.
 
Citeşte şi:
 
 
Accept pentru Black Sea Oil&Gas de la ACROPO pentru Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia din Marea Neagră (document)

 
Dezbatere publică pentru proiectul de dezvoltare a gazelor naturale Midia realizat de Black Sea Oil & Gas SRL

 
Black Sea Oil & Gas solicită acord de mediu pentru organizarea de şantier în comuna Corbu. Va înfiinţa o staţie de tratare a gazelor

 
Black Sea Oil & Gas SRL a solicitat aviz pentru o conductă de alimentaţie din amonte în comuna Corbu

 
Dezbatere publică la Constanţa Foraj de explorare gaze naturale - sonda Mădălina 1, executat de Black Sea Oil & Gas SRL
 
 
Black Sea Oil & Gas SRL, demersuri către APM Constanţa Sonda de explorare-deschidere pentru gaze naturale „Ovidiana-1“, în Poligonul 2 din perimetrul petrolier EX-25 „Luceafărul“

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Dan 17 Jan, 2019 11:38 Da, tipic romanesc! Distrugem istoria pentru ca niste banditi sa jefuiasca resursele Romaniei si sa plece cu banii in buzunare! Tot niste papuasi am ramas - sacrificam tot pentru interese personale. Ca un exemplu, in Canada, de pilda, Comisiile arheologice si patrimoniale au cea mai mare putere de decizie, nicio companie sau corporatie nu misca in fata deciziilor acestora, care sunt de cele mai multe ori in favoarea patrimoniului nationale. Dar, de , alte meleaguri, alte obiceiuri, nu ?