Nicușor Dan atacă la CCR modificările Legii vânătorii! Critică privind lipsa de previzibilitate și afectarea controlului judecătoresc

 

• Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic 407/2006, precizând că modificările aduc imprevizibilitate și încalcă principiul separării puterilor în stat.
   

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic 407/2006, precizând că modificările aduc imprevizibilitate și încalcă principiul separării puterilor în stat, conform Agerpres.

Potrivit articolului criticat, printre principalele atribuții ale administratorului faunei cinegetice se numără următoarele: stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru anumite specii care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare; acordă nivel de intervenție și prevenție anual, pentru prevenirea pagubelor și accidentelor la speciile prevăzute de lege iar nivelul prevenției se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.

De asemenea, administratorul adoptă cu avizul Consiliului Național de Vânătoare orice alte măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind regimul cinegetic.

Sesizarea arată că Legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privind calitatea legii, nesocotind cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, iar modificarea legislativă afectează coerența normativă a reglementării și creează incertitudine asupra raportului dintre norma specială nou-introdusă și regimul general al contenciosului administrativ.

De asemenea, subliniază președintele, deficiența de previzibilitate a legii criticate este accentuată de includerea, în domeniul derogării, a ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, text care se referă la 'orice alte măsuri necesare'.

Această sintagmă nu delimitează natura măsurilor, scopul lor, gradul de urgență, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra exemplarelor de faună, adaugă șeful statului.

Potrivit acestuia, termenul 'măsuri' nu are o definiție legală în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sau în legislația-cadru în domeniu.


Legislația europeană relevantă - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), transpusă în dreptul intern - operează cu noțiunile de „capturare”, „ucidere”, „perturbare”, „distrugere”, „deteriorare” - dar norma derogatorie nu face trimitere la niciuna dintre acestea și nu preia terminologia armonizată, precizează sesizarea.

Prin urmare, arată documentul, măsurile adoptate în temeiul art. 6 alin. (4) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 pot fi, în practică, atât măsuri letale, cât și măsuri neletale; atât măsuri de prevenție pe termen lung, cât și intervenții punctuale; atât acte normative de planificare cinegetică, cât și acte individuale de executare.

De asemenea, derogarea propusă prin legea supusă controlului de constituționalitate afectează direct principiul constituțional al controlului judecătoresc efectiv asupra actelor administrative, susține șeful statului.

„Normele de procedură care privesc suspendarea executării actelor administrative, inclusiv cele care privesc caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești de primă instanță, reprezintă garanții procesuale fundamentale care nu pot fi eludate printr-o astfel de reglementare. De altfel, introducerea unei astfel de derogări ce nu are la bază nicio justificare obiectivă are efectul de a crea un precedent cu consecințe păgubitoare dacă se extinde și la alte domenii administrative”, precizează sesizarea.

Documentul evocă și încălcarea articolului 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o cale de atac efectivă. Acest standard se aplică în cauzele care privesc acte administrative emise în aplicarea sau în executarea obligațiilor decurgând din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate).

„O normă națională care face practic imposibilă prevenirea executării unui ordin de ministru potențial contrar Directivei Habitate, prin amânarea efectelor suspendării până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, afectează principiul efectivității dreptului Uniunii Europene și conținutul art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, precizează sesizarea.

De asemenea, susține șeful statului, este încălcat principiul proporționalității prevăzut de articolul 53 din Constituție.

„Soluția legislativă potrivit căreia hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță, prin care se dispune suspendarea ordinului ministrului mediului, produc efecte numai de la data rămânerii lor definitive, este neconstituțională. Aceasta soluție legislativă conservă doar formal accesul la instanță, însă lipsește remediul provizoriu de funcția sa esențială, aceea de a preveni producerea unui prejudiciu. Or, în materia mediului, unde efectele actului administrativ pot fi rapide și ireversibile, accesul la justiție nu poate fi considerat efectiv dacă hotărârea judecătorească de suspendare devine utilă abia după executarea actului administrativ contestat”, spune președintele în sesizare. 

Citește și:
15 iunie devine Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei