Obstacol procedural în instanță – ce pot face reclamanții când nu cunosc datele pârâtului?

Introducerea unei cereri de chemare în judecată în instanțele civile presupune respectarea unor cerințe stricte de formă, printre care se numără indicarea completă a datelor de identificare ale părților, potrivit art. 194 și art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Însă ce se întâmplă atunci când reclamantul nu cunoaște adresa sau alte informații esențiale despre pârât?

În practică, astfel de situații apar frecvent în conflicte contractuale sau delictuale, când una dintre părți ascunde intenționat datele personale pentru a evita răspunderea. Acest comportament poate bloca accesul la justiție, întrucât lipsa domiciliului pârâtului împiedică procedura de citare și, implicit, desfășurarea procesului, scrie Legal Badger.

Totuși, legislația românească oferă o soluție. Persoanele interesate pot solicita autorităților competente, precum Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP) sau Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), furnizarea datelor cu caracter personal ale pârâtului. Conform O.U.G. nr. 97/2005 și Legii nr. 677/2001, aceste informații pot fi oferite dacă există un interes legitim justificat, fără a fi necesar acordul persoanei vizate.

Cererea trebuie să fie motivată și însoțită de documente doveditoare, cum ar fi contracte, facturi sau alte înscrisuri relevante. În plus, dacă solicitarea este făcută prin avocat, aceasta trebuie semnată și însoțită de împuternicirea avocațială.

De exemplu, în Cluj-Napoca, taxa percepută pentru astfel de solicitări este de doar 1 leu/persoană, conform datelor publicate de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor. În cazurile instituțiilor publice, furnizarea datelor este gratuită.

După obținerea informațiilor necesare, reclamantul poate redacta cererea în conformitate cu prevederile legale, permițând instanței să o înregistreze și să citeze părțile implicate.

Necunoașterea datelor pârâtului nu este un obstacol de netrecut pentru accesul la justiție. Reclamanții au la dispoziție instrumente legale clare pentru a solicita informațiile lipsă, însă trebuie să respecte procedura și să dovedească interesul legitim. În contextul creșterii litigiilor civile, clarificarea acestui mecanism este esențială pentru buna funcționare a justiției.

Citește și 

Custodia copilului nu poate fi „abandonată”. Ce spune legea și ce se întâmplă în realitate