Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:36 05 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Congresul național al istoricilor români, anunțat pentru luna septembrie

ro

27 Mar, 2020 00:00 573 Marime text

Congresul național al istoricilor români, ale cărui ediții anterioare au avut loc la Cluj-Napoca, în 2016, și la Iași, în 2018, se desfășoară anul acesta în perioada 9-12 septembrie la Universitatea din București, sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS).
 

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Comitetului științific

Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de paneluri și mese rotunde este 30 aprilie 2020.
În perioada 5 mai – 30 iunie 2020 participanții propuși de către coordonatori în paneluri se vor înregistra pe platformă și își vor încărca titlul și rezumatul comunicării. De asemenea, cei care vor dori să se înscrie, fără a fi asociați unui panel, se pot înscrie trimițând titlul și rezumatul comunicării.
Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de postere, destinate doctoranzilor și membrilor proiectelor de tip PD și TE, în format A1 sau A0, este de 30 iunie 2020.
Comitetul științific al acestei ediții este format din: președinte - acad. Ioan-Aurel Pop, Președinte al Academiei Române și al Comitetului Naţional al Istoricilor din România; preşedinte executiv - prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Prorector al Universității din București. Membri: acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române; prof. univ. dr. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, secretar general al Comitetului Național al Istoricilor din România; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România; conf. univ. dr. Florentina Niţu, decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lucreţiu Mihăilescu-Bîrliba, prodecan al Facultății de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; C.Ș. I dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”; C.Ș. I dr. Eugen Nicolae, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”; C.Ș. II dr. Andrei Timotin, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene; conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, președinte al Comisiei Naționale de Arheologie.
 

Historia magistra vitae

Pe site-ul oficial al Congresului am reținut următorul Argument, pentru această ediție:
În contextul diversificării cercetării istorice din România din ultimele decenii și al abundenței producției științifice în domeniu, obiectivul principal al acestei reuniuni, precum și al celor două care au precedat-o, este de a oferi un spațiu comun de dezbatere și dialog reprezentanților disciplinei din principalele centre academice și universitare din țară, de a înlesni cunoașterea reciprocă și de a stimula o cooperare profesională care, în virtutea multitudinii și diversității studiilor istorice din țară, este din ce în ce mai anevoioasă.


Pentru a veni în întâmpinarea acestei diversități, cadrele tematice în care se vor înscrie propunerile de sesiuni acoperă cât mai multe dintre domeniile de studiu consacrate de tradițiile istoriografice care s-au impus de-a lungul timpului în principalele institute de cercetare și centre universitare din țară.


Dictonul ciceronian sub semnul căruia am ales să plasăm această ediție a Congresului ne amintește că istoria, atunci când își împlinește vocația, poate să îndrume și să orienteze, prin experiența trecutului, cântărirea problemelor prezentului și deciziile care influențează viitorul societății. Fără a oferi lecții sau a impune doctrine, ea poate, într-un chip în care poate nicio altă disciplină nu este în măsură să o facă, să creeze solidarități cu acel trecut de care ne leagă nenumărate fire pe care istoriile le întrețes și răspunderi față de moștenirile pe care le-am primit, față de felul în care le păstrăm și sporim, față de ceea ce vom lăsa celor care vin în urma noastră. Dacă istoria nu oferă nemijlocit soluțiile pe care suntem datori să le căutăm singuri la problemele cu care ne confruntăm, ea este însă capabilă să conducă, prin distilarea experiențelor trecutului și prin efortul de înțelegere care o însoțește, la acel proces de conștiință care ne schimbă felul de a privi lumea în care trăim și răspunderile pe care le avem față de ea”.


Cadre tematice de avut în vedere în propunerile de sesiuni și mese rotunde:


• Editarea izvoarelor și bazele de date


• Catalogarea documentelor și manuscriselor: proiecte și probleme actuale


• Europa Centrală și Marea Neagră în Evul Mediu și epoca modernă


• Receptarea Bizanțului în spațiul românesc (ideologie, literatură, artă)


• Mediterana Orientală în epoca otomană (sec. XV-XIX)


• Cartografia între local și global


• Istoria minorităților (sași, evrei, armeni, turci, tătari etc.)


• Diversitate vs uniformitate/unanimitate în societățile istorice


• Scris, carte, tipar: corpusuri, metode, probleme


• Istoria vieții religioase: diversitate confesională și devoțională


• Istoria presei și a corespondenților de presă


• Băncile și dezvoltarea culturii naționale


• Modernizarea societății românești în sec. XIX și începutul sec. XX


• Istoria locală în raport cu istoria națională, a Europei și istoria globală


• Primul Război Mondial: istorie politică, istorie a cotidianului


• Memorii, autobiografii, corespondență


• Relațiile interbalcanice în sec. XIX și prima jumătate a sec. XX


• Totalitarismele secolului XX: forme de represiune, forme de contestare


• Digitizarea documentelor și a arhivelor


• Dinamica formelor de prezentare publică a cunoașterii istorice în anii 2000-2020


• Popularizarea istoriei: presă culturală și publicații pentru marele public


Detalii, pe site-ul oficial al Congresului: http://www.cnir2020.unibuc.ro/


Înscrieri: http://www.cnir2020.unibuc.ro/content/inscriere


Relații suplimentare: cnir@unibuc.ro


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

Cotidianul ZIUA de Constanța, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române Ecouri la o expoziție-document despre istoria presei românești (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Președintele Academiei Române, despre „Sărmanii medici eroi”

#DobrogeaAcademică „Gânduri la vreme de restriște”, împărtășite de președintele Academiei Române
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii