Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu omologul bulgar, Kristian Vigenin

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut astăzi, 22 august 2013, o întrevedere cu omologul bulgar, Kristian Vigenin, aflat, la invitaţia sa, la Bucureşti,  în perioada 22-23 august 2013. Vizita oficială a şefului diplomaţiei bulgare în România este prima vizită bilaterală pe care acesta o efectuează de la preluarea mandatului.

Cei doi miniştri ai afacerilor externe au avut un dialog substanţial, în cadrul căruia au analizat stadiul cooperării dintre România şi Bulgaria şi au convenit ca, pe baza potenţialului existent, să încurajeze, în continuare, dezvoltarea dialogului politic bilateral şi cooperarea sectorială, în special în domeniile energiei, transporturilor, culturii, turismului și educației. În acest scop, părţile au discutat posibilitatea organizării celei de-a doua şedinţe comune de guvern româno-bulgare în toamna acestui an, în Bulgaria, fiind subliniată de către ambii miniștri importanța finalizării acordurilor bilaterale în curs de negociere, care să fie semnate cu acest prilej, precum și convenirea unor proiecte concrete de cooperare între ministerele de resort.
„Am avut un dialog substanţial în cadrul căruia am analizat stadiul cooperării intense dintre România şi Bulgaria şi un schimb extins de vederi cu privire la temele aflate în atenţie pe agenda europeană şi regională. Am convenit ca, pe baza potenţialului important care există în relaţiile dintre ţările noastre, să dezvoltăm, în continuare,  dialogul bilateral şi cooperarea la nivel sectorial. Am evocat cooperarea la nivel sectorial, în special în domeniile economiei, energiei, transporturilor, educaţiei, culturii şi turismului”,  a declarat, în context, ministrul Titus Corlățean.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul pentru intensificarea schimburilor economice dintre cele două ţări, pe baza potenţialului important care trebuie valorificat. În 2012, schimburile economice bilaterale se ridicau la 3,2 mld. euro, iar în aprilie 2013, la 1 mld euro, tendinţa fiind aceea de creştere. România este al treilea partener economic al Bulgariei, ceea ce arată nivelul ridicat şi importanţa deosebită a relaţiilor de cooperare în domeniul economic.
Ministrul Corlăţean a subliniat importanţa Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 şi a încurajat o colaborare cât mai intensă la nivel local, în regiunile beneficiare, pentru a coopera şi implementa un număr cât mai mare de proiecte transfrontaliere.
Cei doi miniştri au salutat inaugurarea podului Calafat – Vidin, în luna iunie a acestui an, precum şi rolul deosebit pe care acesta îl are în intensificarea schimburilor economice şi turismului între România și Bulgaria. Totodată, au exprimat susţinerea pentru analizarea altor proiecte pentru construirea de poduri noi, la Călăraşi-Silistra şi Bechet-Oreahovo.
Ministrul român a remarcat rolul deosebit al cooperării în domeniul energiei în contextul în care sunt în desfăşurare o serie de proiecte foarte importante, precum finalizarea interconectorului de gaz de la Giurgiu – Ruse. În acelaşi timp, a fost subliniat interesul ambelor părţi pentru construirea unei noi hidrocentrale pe Dunăre.
Cei doi miniştri ai afacerilor externe au discutat despre importanţa păstrării identităţii comunităţilor română şi bulgară, prin sprijinirea, de către cele două guverne, a proiectelor culturale şi educaţionale ale acestora. A fost subliniată importanţa pe care Liceul Mihai Eminescu din Sofia şi Hristo Botev din Bucureşti o au în acest scop.
Cele două părţi au decis reluarea discuţiilor bilaterale privind chestiunea delimitării spaţiilor maritime, convenind ca o rundă de convorbiri pe această temă să fie organizată la Sofia, până la sfârşitul acestui an.
În ceea ce priveşte agenda europeană, ambele părţi au convenit să se coordoneze în continuare pentru atingerea obiectivelor comune. Ministrul Corlăţean a exprimat aşteptarea privind adoptarea unei soluţii pozitive, bazată pe o formulă de aderare la spaţiul Schengen, în două etape, în perioada următoare.

"Este un obiectiv important, legitim, rămâne ca ansamblul statelor membre ale UE să îşi respecte partea lor de angajament potrivit Tratatului şi Tratatelor europene atunci când statele candidate la această aderare au îndeplinit partea lor de responsabilitate. Preşedinţia lituaniană a înscris pe agenda provizorie a Consiliului JAI din luna decembrie a acestui an acest subiect cu proiect de decizie. Deci eu cred că avansăm pas cu pas în direcţia cea bună, evident că mai avem de lucru, dar trebuie să fim pozitivi şi încrezători", a declarat Titus Corlăţean.
De asemenea, au fost discutate aspecte legate de liberalizarea accesului lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii europene începând cu ianuarie 2014. În context, a fost subliniată necesitatea respingerii atitudinilor xenofobe şi discriminatorii, care subminează valorile aflate la baza proiectului european. Aceste tendinţe trebuie combătute cu atât mai mult cu cât anul viitor vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European.
„Am salutat cooperarea excelentă dintre România şi Bulgaria în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării, care este un model de cooperare regională în regiune şi la nivel UE”, a subliniat ministrul român al Afacerilor Externe.
Având în vedere abordările şi obiectivele comune, dar şi faptul că Bulgaria va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2018, iar România în 2019, cei doi miniştri au convenit coordonarea pregătirilor, fiind agreată constituirea unui mecanism de consultări periodice în domeniul afacerilor europene și cooperării regionale.

De asemenea, a fost analizat stadiul cooperării trilaterale România – Bulgaria – Grecia, la nivelul miniştrilor afacerilor externe şi la nivelul miniştrilor de interne, ca formate de consultare politică pe teme de interes comun.  
Totodată, a fost realizat un schimb extins de opinii cu privire la cooperarea regională şi vecinătatea UE, cu accent pe importanţa obținerii unor rezultate ambițioase în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din toamna acestui an, în special în ceea ce privește Republica Moldova. De asemenea, au fost abordate priorităţile Preşedinţiei române a SEECP, din perspectiva impulsionării proceselor de integrare Europeană și euroatlantică a întregii regiuni. Partea bulgară a reafirmat sprijinul pentru obiectivele PIE română a SEECP.  
Cei doi miniştri au continuat, de asemenea, discuţiile din cadrul Consiliului Afaceri Externe extraordinar din 21 august  privind evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, cu accent pe evoluţiile din Egipt şi Siria.