Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Videoconferinta cu prefectii 30.05.2010
Videoconferinta cu prefectii 30.05.2010
1591
Marime text
Documente atasate:
De aceea, am ales o soluţie. Să dăm posibilitatea mediului privat şi investiţiilor şi locurilor de muncă să asigure dezvoltarea ţării, să putem relua creşterea salariilor şi a pensiilor pe bază sănătoasă, să nu scădem puterea de cumpărare a oamenilor, să nu scăpăm de sub control cursul euro-leu, oamenii să-şi poată conserva posibilitatea de a returna creditele pe care le au, pentru ca era foarte simplu să lăsăm inflaţia să scape de sub control. Puterea de cumpărare s-ar fi diminuat dramatic şi taxele ar fi crescut.
De aceea, am optat pentru această soluţie care, veţi vedea în prezentarea mea, are caracter temporar, dar dă posibilitatea acestei ţări să revină la normalitate. Ştiu că pentru noi este foarte greu ca Guvern, pentru dumneavoastră ca prefecţi, care trebuie să explicaţi aceste măsuri. Ştiu că e greu şi pentru pensionari, pentru bugetari, dar altă alternativă pentru ţară, în acest moment, ca să putem reuşi - vă spun cu toata sinceritatea după analizele cu Banca Naţională, cu Preşedinţia României, cu experţii în domeniu, cu Ministerul Finanţelor - nu există. Facem acest sacrificiu în momentul de faţă şi ne conservăm şansa de a putea avea o ţară care să fie credibilă în plan extern, care să aibă în continuare resurse financiare pentru investiţii, să poată crea locuri de muncă în continuare şi să poată da pensii şi salarii, repet, care să aibă acoperire în economia româneasca.
Acum - pentru a putea să înţelegeţi şi să eliminaţi multe poveşti care apar cu privire la reducerile din programul de austeritate - vreau să ştiţi că nu se diminuează, prin legile pe care le propunem, următoarele lucruri: salariul minim de 600 de lei nu se diminuează. Deci, nimeni în această ţară nu va coborî ca salariu sub 600 de lei. Deci, dacă în urma reducerii cu 25% ar trebui să coboare salariul sub 600 de lei, el nu coboară, rămâne la 600 de lei. De asemenea, pentru pensionari, nimeni în această ţară nu va avea o pensie minimă sub pragul de 350 de lei. Pensia minimă garantată rămâne valabilă şi, ca o formă de protejare pentru categoriile vulnerabile, nu va fi afectată. Venitul minim garantat se păstrează, dar el va fi restrâns doar la persoane care, cu adevărat, au nevoie de acest venit minim garantat, şi o să vă explic cum funcţionează acest venit minim garantat. De asemenea, bursele pentru studenţi, pentru doctoranzi, pentru elevi de liceu, pentru auditorii de justiţie, renta viageră acordată sportivilor de performanţă, nu sunt afectate.
Pentru venitul minim garantat, vreau să înţelegeţi cum funcţionează. Astăzi, o persoană în România, o persoană singură, dacă are un venit sub 1.250.000 de lei, statul îi completează diferenţa de la cât câştigă el până la 125 de lei. Este o formă de protejare a sărăciei, împotriva sărăciei extreme, este o formă de a ne apăra de sărăcia extremă. Este adevărat că în anchetele sociale au apărut foarte multe abuzuri, şi oameni cu vile şi Mercedes-uri în curte declară că nu au venit, ca să beneficieze de aceste ajutoare. Ele vor fi drastic verificate şi eliminate, ca numai cei care, cu adevărat, în România sunt într-o situaţie grea să poată beneficia de o asemenea situaţie. Sau o familie cu două persoane, dacă câştigă de exemplu un milion de lei, statul pune diferenţa până la 2.250.000 de lei vechi, pentru a acoperi un minim de trai. Deci, este o măsură pentru a ne asigura că sărăcia nu se agravează în România. Acum să vorbim despre alte prestaţii sociale care nu sunt afectate.
Voi trece foarte repede în revistă:
- Alocaţia de stat pentru copii, cea de 42 de lei, de care beneficiază peste 3.500.000 de copii, nu este afectată.
- Alocaţia pentru persoanele cu handicap şi pentru copiii cu handicap nu este afectată.
- Alocaţia de stat pentru copiii de până la doi ani care este de 200 de lei, deci orice copil, până la vârsta de doi ani, primeşte 200 de lei.
- În privinţa mamelor, aici vreau să se ştie că indemnizaţia este diminuată cu 15%, dar nu scade sub şase milioane de lei vechi, la care evident se adaugă cei două milioane de lei vechi, pe care îi primeşte orice copil până la vârsta de doi ani. Deci, practic, indemnizaţia pentru mame nu scade sub opt milioane de lei vechi.
- alocaţia complementară 50-70 de lei pentru 594 000 de beneficiari nu scade;
- alocaţia monoparentală nu este afectată;
- alocaţia de plasament nu este afectată;
- alocaţia de plasament pentru copii cu handicap nu este afectată;
- indemnizaţia de creştere pentru copii 0-3, 3-7 ani pentru cei care au handicap nu este afectată;
- indemnizaţiile lunare de hrană pentru HIV/SIDA nu sunt afectate;
- indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap grav, accentuat, mediu, nu sunt afectate;
- alocaţia de hrană pentru copii cu HIV SIDA nu este afectată;
- ajutoarele pentru refugiaţi nu sunt afectate;
- venitul minim garantat, aşa cum am spus, nu este afectat;
- pensiile pentru invalizi, orfani, veterani de război, nu sunt afectate;
- indemnizaţiile şi sporurile pentru veteranii de război nu sunt afectate;
- indemnizaţiile pentru persoanele persecutate politic, nu sunt afectate;
- indemnizaţiile pentru persoanele persecutate etnic nu sunt afectate;
- indemnizaţiile pentru persoanele din detaşamente de muncă nu sunt afectate;
- abonamentele pentru telefon pentru veteranii de război nu sunt afectate;
- indemnizaţiile pensionarilor uniunii de creatori, sunt 10.020 de artişti şi nu numai care primesc o indemnizaţie de 643 de lei pe lună - nu este afectată, această indemnizaţie se păstrează în continuare, după cum nu se diminuează nici acele prevederi legale de care beneficiază pensionarii cu privire la medicamentele gratuite sau la transportul pe diverse mijloace de transport.
Adică, am încercat ca în cadrul acestor măsuri de austeritate să nu îi afectăm pe oamenii care nu au, practic, posibilitatea să muncească şi sunt într-o situaţie mai dificilă şi, prin analizele, pe care le-am făcut la Ministerul de Finanţe, Ministerul Muncii, aceste prestaţii sociale nu sunt afectate.
Acum se pune întrebarea: ”Ce se întâmplă cu banii care rămân în bugetul de stat?”, pentru că rămâne un deficit de 6,8% şi cu banii aceştia ce face ţara, ce face România, dacă facem acest efort de austeritate? Aşa cum am spus la început, facem aceste efort de austeritate, pe de o parte să realizăm oarecum un echilibru între ceea ce consumăm şi ceea ce producem, deşi el nu va putea fi corectat dintr-o dată, pentru că menţionez faptul că la pensii, chiar în condiţiile în care se diminuează cu acest procent, practic, tot mai împrumutăm de la bugetul de stat, bugetul de pensii cu 1,7 miliarde de euro.
Acum, în complementaritate venim cu un plan de susţinere a activităţii economice, adică, de a putea să avem şansele unei creşteri economice în România, să nu omorâm mediul privat. Şi aici:
- plata datoriilor către firme, 1 miliard de euro, bani care vor fi plătiţi, inclusiv cheltuielile sanitare;
- program de investiţii publice din fonduri europene şi naţionale;
- sprijinirea IMM-urilor, prin menţinerea fondului de garanţii guvernamentale;
- program de combatere a evaziunii fiscale;
- promovarea exporturilor;
- standarde de cost pentru lucrări în infrastructură;
- modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;
- adoptarea Legii parteneriatului public-privat;
- extinderea licitaţiilor publice prin mijloace electronice, la 40%;
- stimularea înfiinţării întreprinderilor de către tinerii întreprinzători;
- continuarea programelor pe care le avem în derulare: Prima Casă, Programul Rabla, Primul Siloz;
- menţinerea facilităţilor acordate de Guvern pentru firmele care angajează şomeri sau cei care sunt în şomaj tehnic.
În privinţa investiţiilor, imediat în 2010, acum se demarează începând cu 15 mai un program de investiţii de 1 miliard de euro în economia rurală din fonduri europene şi naţionale şi avem asigurată cofinanţarea pe măsurile din domeniul agriculturii - cofinanţarea naţională la programele europene, deci 1 miliard de euro. De asemenea, pe mediu, la Programul Operaţional Mediu, sunt de acum înainte asigurate finanţări pentru 700 milioane de euro şi urmează a fi contractate până la 1 septembrie. La Programul Operaţional Regional, 1 miliard de euro urmează a fi contractat în perioada următoare, pe lângă celelalte care au fost contractate, până în 31 decembrie cu cofinanţarea asigurată. La Ministerul Economiei, investiţii de 2 miliarde de euro prin cele 24 de companii din subordinea ministerului. La Ministerul Dezvoltării Regionale, în 2010, finalizarea a 500 de km de drumuri judeţene în cadrul programului de 10.000 Km de drumuri judeţene. Tot în 2010, finalizarea a 4.000 de locuinţe ANL. Finalizarea, tot în 2010, a 1.000 de case în cadrul programului de renaştere a satului românesc. La infrastructură, în 2010, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu; în 2010, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Oradea; în 2010, finalizarea a 20 de km din centura Bucureşti Nord, Chitila-Voluntari; tot în 2010, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca; tot în 2010, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Lugoj; tot în 2010, finalizarea a 10 km din centura ocolitoare a municipiului Iaşi şi tot în 2010, reabilitarea a 477 de Km de drumuri naţionale. Se continuă lucrările în vederea finalizării în perioada următoare a următoarelor lucrări: la autostrada Transilvania se vor finaliza cel puţin 12 km - de la Câmpia Turzii la Turda; pe autostrada Arad-Timişoara se continuă lucrările, iar în 2011 se finalizează cei 45 de km ai autostrăzii Arad-Timişoara; continuarea lucrărilor la autostrada Cernavodă – Constanţa, astfel încât în 2011 să fie finalizaţi cei 54 de Km ai autostrăzii Cernavodă – Constanţa; de asemenea, se finalizează lucrarea la centura ocolitoare a municipiului Suceava în 2011, 5,6 km se vor termina în 2010, alţi 7 km se vor finaliza în 2011; centura ocolitoare a municipiului Caransebeş - se finalizează lucrarea în 2011, este vorba de 5 km. În esenţă, în 2010, 1,5 miliarde de euro merg în autostrăzi şi drumuri naţionale, prin susţinerea acestor lucrări de infrastructură, aşa cum am menţionat.
În privinţa programului de combatere a evaziunii fiscale, astăzi îl vom discuta şi probabil adopta în Guvern, în această şedinţă - un program extrem de dur, prin măsuri legislative concrete în domeniul evaziunii fiscale, pe componentele TVA-ului, pe componenta operaţiunilor intracomunitare, pe componenta firmelor-fantomă, a taxării inverse, a depozitelor fiscale, a contrabandei la magazinele de duty-free şi întărirea răspunderii penale.În ceea ce priveşte utilizarea plafonului garanţiilor guvernamentale, majorarea cu 220 milioane de euro, prin capitalizarea fondului de garantare a creditului rural, vom putea acorda garanţii în domeniul rural de 1,1 miliarde de euro pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural – deci, repet, garanţii de 1,1 miliarde de euro. Capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 46 milioane de euro, ce ne va permite să acordăm garanţii de 230 de milioane de euro; aici este vorba de firmele care au câştigat proiecte europene – firmele private vor avea posibilitatea să utilizeze instrumentul garanţiilor guvernamentale pentru a putea, la un împrumut, să susţină aceste proiecte de investiţii. De asemenea, continuăm programul pentru administraţiile locale, unde ştiţi că administraţiile locale pot utiliza garanţii guvernamentale pentru a lua împrumut în vederea susţinerii proiectelor europene pe care le-au câştigat, pentru partea lor de cofinanţare. La ministerul Dezvoltării Regionale, se reduce la zero gradul de cofinanţare pentru Măsura 4.3. în vederea sprijinirii microîntreprinderilor. Asta înseamnă că microîntreprinderile vor putea direct să poată beneficia de banii europeni fără să mai pună niciun fel de cofinanţare, începând cu această lună. De asemenea, prin schemele de garantare de la Eximbank vom stimula exporturile prin compensarea parţială a dobânzii la credite în lei, finanţări în lei cu dobândă subvenţionată, scrisori de garanţie bancară şi credite de export. Sunt doar câteva din măsurile pe care le avem în vedere, astfel încât să fie susţinută activitatea economică.
Cele două legi pe care le vom promova în vederea asumării răspunderii: un proiect de lege care vizează stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi un proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În privinţa acestor măsuri de reducere cu 25% şi cu 15%, legea spune în felul următor, că au un caracter temporar, până la 31 decembrie 2010.
Anul viitor, nivelul salariilor din domeniul bugetar va fi stabilit prin legea bugetului de stat şi aceste salarii vor creşte în condiţiile în care realizăm o restructurare a aparatului bugetar. De asemenea, pensiile vor putea creşte începând cu 2011 şi, din nou, prin noua lege a pensiilor se va prevedea exact cuantumul pensiilor în continuare, în condiţiile reluării acestei creşteri a economiei şi prin susţinerea, prin măsurile menţionate, a mediului de afaceri.
Deci, aceste măsuri de austeritate au un caracter temporar până la 31 decembrie şi reluarea creşterii prin legile invocate se va face începând cu 2011, în datele şi în condiţiile pe care le vom preciza. Spun asta pentru că au fost foarte multe poveşti cu privire la caracterul temporar al acestor măsuri şi la temeiul constituţional. Temeiul constituţional este art.53 din Constituţie, temei pe care l-am folosit şi în 2009, atunci când am dat concediu fără plată pentru bugetari, trei zile pe lună. A avut un caracter temporar acea măsură şi, în temeiul Constituţiei, s-a putut da şi acest lucru a fost confirmat chiar de Curtea Constituţională, care a spus că o asemenea măsură de restrângere nu vizează substanţa dreptului, este determinată de o situaţie de criză financiară mondială care ar putea afecta lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi implicit securitatea naţională. Securitatea naţională în sensul legii 51/1991 este definită astfel: „Starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică”, aşa este definită securitatea naţională, repet, prin lege, deci, nu avem de a face cu alte măsuri şi poveşti de restrângere a unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ci din perspectiva stabilităţii economice a ţării. Pentru corectarea deficitului avem nevoie de aceste măsuri temporare. Aşa cum vedeţi, şi alte ţări din UE fac acest lucru, iar în privinţa practicii europene, vreau să ştiţi că, de exemplu, într-un caz din 2009 - Andreeva împotriva Letoniei - Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut faptul că legea garantează dreptul la pensie nu şi întinderea acestui drept, cuantumul. Cuantumul diferă în funcţie de cât poate să-şi permită sistemul respectiv la un moment dat şi spune aici Curtea Europeană, „cuantumul pensiei poate fi modificat printr-un act subsecvent cu valoare egală şi numai pentru viitor, adică prin lege”. Deci, din acest punct de vedere, şi practica europeană consacră faptul că în anumite situaţii pentru corectarea deficitului bugetar ai nevoie de asemenea măsuri.
Acum, în privinţa cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Dragi colegi, am observat că în analiza pe luna aprilie, în primele patru luni de zile la nivel local cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 13%, iar la nivelul ministerelor şi administraţiei centrale a scăzut cu 3%. Nu se mai poate continua într-o asemenea manieră. Avem acum şi proiectul de lege agreat cu FMI pentru restrângerea acestor cheltuieli pe care le fac administraţiile locale. Evident că îmi veţi spune că primăriile sunt autonome în baza legii şi administraţia locală beneficiază de principiile autonomiei locale şi în condiţiile acestea nu se poate interveni. Dar nu se poate cheltui banul public pe tot felul de lucruri care să ducă la o creştere a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, la nivel local. De aceea, dumneavoastră ca reprezentanţi ai Guvernului aveţi datoria să atrageţi atenţia acelor administraţii locale până la apariţia legii, repet, agreate cu FMI, că acele cheltuieli care nu sunt necesare şi strict legate de activitatea economică, de locuri de muncă, şi care să poată aduce beneficii românilor, să fie oprită, pentru că nu poţi să pretinzi, să ceri tăieri de salarii şi pensii şi să se poată cheltui pe bunuri şi servicii la nivel local cu 13% mai mult decât în anul 2009-2010. Evident că şi legea naţională va încerca să-i pună corecţie, dar şi dumneavoastră ca prefecţi să aveţi obligaţia să le atrageţi atenţia, în plan local, cu privire la asemenea modalităţi. Şi, nu în ultimul rând, să cereţi o prioritizare a investiţiilor, aşa cum facem la nivel central. În primul rând, finalizăm ce se poate termina în 2010. Finalizăm şi continuăm finanţarea ce se poate finaliza în 2011 imediat. Nu finalizăm tot felul de lucruri numai ca să fie cheltuiţi banii publici. Deci, o prioritizare drastică a investiţiilor este absolut necesară, investiţiile sunt singurele care ne aduc locuri de muncă, impozit şi taxe la bugetul de stat, dar ele, dacă nu sunt totuşi orientate eficient, îşi pierd practic semnificaţia pentru oameni, pentru că vor spune „bun, păstrăm activitatea economică, dar uite, se fac lucruri care nu sunt necesare în momentul de faţă în România – deci, o prioritizare drastică a acestor lucruri.
Şi, nu în ultimul rând, am observat o mare veselie la unele administraţii locale în adoptarea de hotărâri de consiliu pentru majorarea cu 25% a salariilor prin bonusuri de tot felul. Vă rog să atacaţi imediat în instanţa de contencios administrativ aceste hotărâri de consiliu local, pentru că nu putem să ne furăm căciula, adică pe de o parte cerem aplicarea unui regim de austeritate personalului bugetar, iar pe calea din dos, aşa cum s-a făcut în ultimii 20 de ani, din nou, faceţi şmecherii de felul acesta – deci, aici trebuie să punem prin lege. Deja există, dar văd că unii se fac că o ignoră şi legea actuală nu permite acordarea de alte bonusuri decât cele prevăzute de Legea 330, legea salarizării unitare, în limita a 30%, dar acum aplicarea suplimentară faţă de ceea ce este în lege a unor hotărâri de consiliu local pentru a preveni diminuarea veniturilor bugetarilor, repet, este un lucru incorect în raport cu toţi ceilalţi bugetari, pe de o parte, şi în raport cu ceea ce are ţara potenţial în momentul de faţă.
Aceste date pe care vi le-am prezentat o să le aveţi şi dumneavoastră trimise prin mail ca să le puteţi avea şi în forma scrisă, aşa cum le-am prezentat în faţa dumneavoastră. Acum o să îi rog pe colegii miniştri prezenţi, dacă au vreun mesaj să vă adreseze, urmând ca după aceea dacă sunt întrebări din partea dumneavoastră să vă răspundem punctual, la urgenţă. Doamna ministru Udrea are o intervenţie, vă rog.
Elena Udrea: Bună ziua, domnule prim-ministru, bună ziua dragi colegi. Am o problemă legată de vânzarea locuinţelor ANL. Aşa cum ştiţi, Guvernul încă de la începutul acestui an, a creat toată legislaţia necesară vânzării locuinţelor ANL la preţuri unice la nivel naţional către cei care le folosesc în acest moment în mod legal. Se pare că întâmpinăm o problemă la primării. Am trimis acum o săptămână, văzând că din cei aproape 5 mii de solicitări ferme de cumpărare ale chiriaşilor ANL nu s-au rezolvat decât vreo trei, am încercat să aflăm care este motivul pentru care nu reuşim să vindem aceste locuinţe, pentru că - aşa cum am spus - banii pe care i-am încasa i-am refolosi în reconstruirea altor locuinţe ANL. Am trimis scrisori în sensul acesta, am trimis scrisori tuturor chiriaşilor ANL şi le-am solicitat puncte de vedere acolo unde întâmpină dificultăţi, tocmai pentru a înţelege cu ce ne confruntăm, care este fenomenul. În marea majoritate a situaţiilor, nemulţumirea este legată de felul în care reacţionează primăriile. În marea majoritate a situaţiilor, primăriile refuză să vândă locuinţele ANL, motivul real fiind acela că astăzi ei încasează chirii de la cei care stau în astfel de case, dar argumentul nostru este acela că din vânzarea locuinţelor vom construi locuinţe ANL tot pentru solicitările pe care le au primarii şi, în plus, primăriile vor încasa pe viitor taxe şi impozite în proprietate de la cei care devin proprietari. Deci, scuza aceasta primarilor sau motivul pe care-l invocă primarii nu este unul pe care să-l acceptăm şi, în orice caz, nu este de acceptat în acest moment, când Guvernul face eforturi extraordinare să găsească surse de finanţare a investiţiilor. De aceea, rugămintea ar fi în judeţele dumneavoastră acolo unde există şi cred că există în toate judeţele obiective ANL, cartiere sau blocuri ANL, să faceţi toate demersurile să determinaţi primarii să vândă aceste locuinţe celor care doresc să le cumpere. Din volumul mare de întrebări care s-a întors către noi după comunicarea aceasta pe care am avut-o cu chiriaşi ANL este clar că este aproape un fenomen în toată ţara, cu mici excepţii primarii sunt de acord să vândă aceste case, tergiversează (...). Primarii nu sunt de acord, nici măcar nu mai trebuie făcută evaluare, pentru că modalitatea de calcul a preţului este stabilită prin lege la nivel naţional, deci ar fi foarte simplu să vândă dacă ar dori să facă lucrul acesta. Cam aceasta ar fi rugămintea, în cazul în care (...), deşi presupun că aveţi cu toţii legislaţia pe care Guvernul a dat-o în acest an. Dar, în cazul în care nu aveţi această legislaţie, sigur că v-o putem pune la dispoziţie. Ideea ar fi ca aceste locuinţe să ajungă cât mai repede să fie vândute, pentru că avem cât mai repede de bani. Vă mulţumesc foarte mult.
Emil Boc: Mulţumesc. Domnule ministru Şeitan, vă rog.
Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Bună ziua, domnilor prefecţi, doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că ministerul Muncii a declanşat o acţiune naţională de control, prin inspecţia teritorială de muncă şi agenţia de prestaţii sociale, care se referă la două entităţi în ceea ce priveşte modalitatea de acoperire a venitului minim garantat: modul cum se acordă el în toate localităţile din ţară şi, în al doilea rând, asupra modului în care se acordă gradele de handicap. Exemplele pe care le avem şi statisticile pe care le-am obţinut din diverse judeţe ne arată că se petrec foarte multe lucruri care trebuiesc controlate şi revenite la normal, în ideea de a face acea economie şi a targeta acele ajutoare numai pentru cei care au într-adevăr nevoie nu pentru cei care eludează legea. Sugestia şi rugămintea mea este să sprijiniţi aceste controale prin forţa dumneavoastră de penetraţie în teritoriu, sprijinind inspecţia muncii şi agenţia de prestări sociale să-şi facă această ocupare.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru. (...) Distinşi colegi, încă o dată, pe scurt, dacă majoram impozitele realizam două lucruri negative: descurajam investiţiile şi compromiteam orice şansă de creştere economică a ţării, oricum în acele condiţii, practic, omoram şi mediul privat care mai putea asigura creşterea economică a ţării şi prin inflaţie se diminua oricum puterea de cumpărare a oamenilor. De aceea, am spus că am ales răul cel mai mic. În al doilea rând, aceste măsuri au caracter temporar, până la 31 decembrie 2010, urmând ca în 2011 salariile şi pensiile să poată reveni la o creştere sănătoasă, bazată pe ceea ce ne produce economia, în condiţiile bugetului de stat, în condiţiile legii pensiilor. Deci, vom putea spera la această creştere din nou a salariilor şi pensiilor începând din 2011, dar în condiţiile sănătoase. În al treilea rând, această corecţie pe care o facem acum era inevitabilă, v-am spus că nu am fost atât de dramatic în 2007-2008 pentru că nu a fost criza economică globală care să ne arate ce vulnerabilităţi avem, că practic consumăm mai mult decât producem. Acum, această criză economică ne-a arătat adevărata faţă a României, adevărata faţă a situaţiei economice a ţării, a situaţiei sociale. Oricum, această corecţie era inevitabilă. Ea trebuia făcută şi trebuie făcută. Acum este dureroasă, dar dacă nu o facem, mai târziu ar fi fatală ţării. E adevărat că este grav pentru noi, cei care suntem astăzi la guvernare, la nivel central, la nivel naţional, Este greu pentru oameni, în acelaşi timp. Să nu creadă cineva că noi nu ne gândim la modul cum trăieşte un pensionar sau un bugetar, dar ne dăm seama că, dacă nu luăm aceste măsuri, vom ajunge la un moment dat să nu putem plăti nici diminuate salariile şi pensiile şi atunci cum va fi? Pentru că nu vom mai avea nici posibilităţi să crească economic ţara, să fie investiţii şi locuri de muncă. De aceea, e măsura mai dureroasă acum. Încercăm să-i protejăm pe cei care nu pot munci, aşa cum aţi văzut, să nu scădem pensiile sub un anumit nivel, să îi sprijinim prin medicamente compensate şi prin alte facilităţi, să poată să-şi acopere cheltuielile de zi cu zi, dar în acelaşi timp să punem accent pe muncă în această ţară, adică, încetul cu încetul, să revenim pe drumul normal, aşa cum merge orice ţară europeană, prin muncă, productivitate, creştere economică, salarii, după aceea şi pensii sănătoase care să aibă acoperire în realitate. Asta trebuie făcut. Ca oameni politici, evident că e mai simplu să nu facem nimic, cum nu au făcut alţii înainte şi au lăsat aceste derapaje, puteam să facem şi noi, dar repet, ajungem într-o situaţie fatală pentru ţară, nu foarte departe de ziua de astăzi, dacă aceste lucruri nu se întâmplă. De aceea, fără bucurie, vă anunţ aceste lucruri, că ele trebuie făcute, dar cu convingerea că sunt bune pentru ţară, pentru 22 de milioane de români. Acum dacă dumneavoastră aveţi întrebări, nu, vă rog întâi să-mi permiteţi ca domnul ministru Funeriu să facă câteva precizări şi aici şi eu profit de această ocazie să adresez un mesaj dascălilor:
„Ştiu că şi viaţa de dascăl e grea în România, dar poate este important să nu compromitem şansele unor tineri care au făcut un efort de un an de zile, de ani de zile, să-şi finalizeze studiile, să-şi finalizeze bacalaureatul, să nu amestecăm cele două componente. Discutăm prin dialog social, respectăm dreptul la grevă potrivit legii, dar haideţi să nu compromitem viitorul copiilor noştri, prin posibilitatea de a-şi finaliza studiile, de a încheia prin examenele pe care le au de susţinut, de a închide anul şcolar şi împreună, aşa cum am făcut-o şi până acum, să încercăm să găsim soluţiile pentru dialog dar ţara poate merge mai departe. Pentru că dreptul la grevă este un drept recunoscut de Constituţie, nimeni nu-l contestă, dar la fel de bine trebuie să ştim că statul trebuie să-şi asigure modalităţile şi mijloacele prin care trebuie să ducă până la capăt şi procesul educaţional şi celelalte procese. Este cunoscut faptul că legea ne spune clar că zilele de grevă nu se plătesc, nu cred că e momentul acum să mai agravăm situaţia financiară a unora sau altora prin grevă. Ea trebuie respectată ca drept constituţional, dar invitaţia mea este să încercăm în aceste momente să dăm dovadă de luciditate şi raţionalitate în raport cu interesele părinţilor, copiilor care sunt în actul educaţional”. Vă rog, domnule ministru Funeriu.
Daniel Funeriu: Bună ziua doamnelor şi domnilor, aş dori să vă informez de câteva lucruri şi să vă solicit în continuare sprijinul pentru câteva aspecte. În primul rând, aşa cum ştiţi, cum aţi văzut şi pe canalele de media, profesorii României care sunt implicaţi în desfăşurarea programului de bacalaureat, în marea lor majoritate au ales să fie solidari cu elevii, în pofida condiţiilor foarte dificile şi le mulţumesc şi eu pe această cale. Bacalaureatul care începe proba C (competenţe lingvistice) şi care se va desfăşura din data de 31 mai, de luni, până în data de 4 iunie, se va desfăşura în condiţii normale în toate peste cele 1.400 de centre din judeţele României şi le mulţumesc inspectorilor şcolari generali pentru eforturile pe care le-au făcut în această perioadă. Punctul următor este solicitarea mea către toţi prefecţii din ţară să asigure securitatea copiilor în jurul centrelor de examinare, pentru că desigur ceea ce se întâmplă în şcoală este de responsabilitatea ministerului şi sunt convins că directorii de şcoală vor organiza lucrurile cum trebuie. Solicitarea mea este să fim atenţi cu ceea ce se întâmplă în jurul şcolilor şi să asigurăm securitatea copiilor. În al treilea şi ultimul rând, aş dori să vă solicit reprezentanţilor Guvernului la nivel local, să discute cu reprezentanţii cadrelor didactice pentru rezolvarea unor probleme care se pot rezolva în plan local. Mă refer aici, de exemplu, la banii pentru navetă, şi nu doar. Rugămintea mea este ca în această perioadă care ar putea să devină tensionată dacă nu manifestăm un spirit de dialog şi de solidaritate naţională, să fim în permanent contact cu reprezentanţii dascălilor şi, bineînţeles, cu reprezentanţii altor categorii profesionale pentru a rezolva în plan local ceea ce se poate rezolva în plan local. Vă mulţumesc şi sunt aici pentru a răspunde tuturor întrebărilor dumneavoastră dacă este nevoie.
Emil Boc: Punctual dacă sunt întrebări pe aceste măsuri sau pe chestiuni ultraurgente care nu pot fi rezolvate prin relaţia directă cu ministerele de resort. Bun, distinşi colegi, o să ne vedem destul de des în perioada următoare în forma aceasta a videoconferinţelor, pentru a putea să discutăm, să explicăm şi să ducem la bun sfârşit acest program al Guvernului României, repet un program pentru România în ultimă instanţă, aşa cum vi l-am prezentat.
Vă mulţumesc şi vă doresc spor la treabă.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
