Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:46 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Dionisiu Periegetul (sec. II) - „Descrierea Pământului”

ro

29 Dec, 2023 17:00 1454 Marime text

Grecul Dionisiu, zis și Periegetul (Călătorul), a trăit în timpul domniei împăratului roman Hadrian (117-138). El a redactat în versuri „Descrierea Pământului”, o scriere epică de 1185 hexametri (vers greco-roman de șase picioare). Dionisiu a folosit ca surse în primul rând pe grecii Calimah (sec. III-II î. H.), Apollonios (sec. III î. H.) și Posidoniu din Apamea (sec. II-I î. H.). Astfel, el a transmis posterității informații din texte azi pierdute, lucrarea sa fiind preluată aproape textual de unii scriitori latini din sec. IV și VI. (ed. G. Ștefan)
 


În capitolul „Istru” al operei sale, călătorul grec descrie Dunărea (298-330): „Apoi, lângă Rin [Germania] izvorăște Istrul cel sacru
care se îndreaptă spre răsărit până la Pontul
Euxin, unde își varsă cu zgomot toată spuma apelor sale
prin cinci guri, în jurul [insulei – notă G. Ș.] Peuce.
În partea sa dinspre miazănoapte, se întind răspândite
numeroase triburi, până la intrarea Lacului Meotic [Marea Azov]>
germani, sarmați, geți și bastarni,
țara imensă a dacilor, alanii cei viteji
taurii care locuiesc pe abrupta fâșie [numită] Ahile >
o regiune lungă și îngustă până la gura Lacului Meotic însuși. (...)
Aceștia se află la nord de Istru.
La sud se află gerii, cetățile întărite ale noricilor [Austria],
panonii [Ungaria], iar – ceva mai la miazănoapte de traci  moesii.
Apoi, tracii înșiși care ocupă un ținut nesfârșit: (...)
Acestea sunt neamurile care locuiesc lângă fluviul Istru.”
 
În legătură cu delta cu cinci brațe a Dunării din antichitate și cu neamul alanilor, istoricul G. Ștefan îl citează pe naturalistul roman Pliniu cel Bătrân  (sec. I).



Călătorul și geograful grec observă că geții reprezentau un trib, în timp ce dacii aveau o „țară imensă”.
 
Neamul bastarnilor a fost localizat de grecul Strabon și romanul Pliniu cel Bătrân și în insula Peuce din Delta Dunării.
Pe de altă parte, „Enciclopedia Dacica” (coordonator doctor în istorie antică Cătălin Borangic) arată că izvoarele arheologice despre acest popor, foarte probabil germanic, îl contrazic pe Strabon, limita sudică a descoperirilor arheologice fiind, deocamdată, centrul Moldovei. 
 
De asemenea, Strabon susținea, în „Geografia” (VII, 3, 9),  că sarmații erau un neam scitic.
 
 
Bibliografie
Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit..., Carolus Mullerus, vol. I-II, Firmin Didot, Paris, 1855-1861.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXXVIII. Dionisiu Periegetul)

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 
Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie Suetoniu (sec. I-II) - „Viețile cezarilor”

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari