Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:47 20 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#GhidDobrogean1924 O plimbare prin Constanța interbelică (I)

ro

11 Jan, 2023 00:00 3156 Marime text
 
  • Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească până în „vremurile noui”, parte pe care o vom expune în ediția de astăzi. 

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
 
Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 


Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
Lucrarea debutează cu „Constanța și împrejurimile sale“, capitol în cadrul căruia este prezentată istoria Dobrogei. În a doua parte „Constanța de azi“ autorii proiectează un periplu prin Constanța în perioada interbelică, mai exact în anul 1924. Aceștia reușesc să ne transpună în acei ani, plimbându-ne pe mai toate străzile din zona peninsulară, agora tomitană.
 
Pentru a putea vizuala periplul, redăm mai întâi denumirile actuale ale străzilor menționate în textul citat, conform lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef, publicată în anul 2010:

Strada Traian - astăzi strada Traian
Strada Rosseti - astăzi strada C.A. Rosseti
Strada D.A. Stursa - astăzi strada Revoluției din 1989
Strada Ovidiu - astăzi strada Ovidiu
Starda Lascăr Catargiu - astăzi strada Nicolae Titulescu
Strada Gr. Cantacuzino - astăzi strada Arhiepiscopiei
Piața Basarb - astăzi desființată
 
În cele ce urmează redăm cele scrise în lucrarea antemenționată despre „o plimbare“ prin Constanța anilor 20:

„Coborând de pe peronul gărei, la dreapta mergând spre centru, pe strada Traian, avem următoarele edificii publice: Tribunalul, Curtea de Apel şi Prefectura Judeţului, trei clădiri impozante având în faţa Curţei de Apel o frumoasă grădină.
 
În faţa acestor clădiri este un squar mic, în mijlocul căruia era înainte de război o statue, reprezentând Dorobanţul român, care la 1877 a câştigat independenţa şi a readus la sânul patriei provincia Dobrogeană, iar la 1913 a întregit-o.
 
Mai jos, tot pe partea dreaptă, o clădire mare, în stil românesc; este liceul Mircea cel Bătrân. La dreapta liceului, începând din strada Tomis, porneşte str. Rosetti unde este Templul israelit de rit oriental, o frumoasă clădire, impunătoare şi bine întreţinută.
 
Intrând în Piaţa Independenţei în mijlocul căreia se află statuia lui Ovidiu, despre care ne ocupăm pe larg în capitolul Monumente. Piaţa Independenţei are forma unui semicerc. În mijlocul pieţei se ridică falnic Palatul Comunal, o monumentală clădire modernă. Pe trotuarul din stânga al pieţei, sunt restaurantele Elita, Bursa şi Bristol, iar în colţul străzei D. A Stursa se detaşează Palatul Băncei Marmorosc Blank (fost Mercur).
 
Din piaţă spre port, duc patru străzi, din dreapta spre stânga pieţei şi anume: str. Ovidiu, str. Lascar Catargiu pe care se află Ia No. 7 Varieteul Britania sub direcţiunea d-Iui Mişu Georgescu şi multe alte clădiri moderne ca Palatul Băncei Camerciale, Hotel Regina, Casa Prezente, Biserica Catolică, Casa Embiricos, construcţie nouă în stil renaissance, datorită architectului A. Davidescu din Bucureşti, şi Palatul Băncei Generale a Ţărei Româneşti. A treia stradă care o porneşte din centru spre port este str. Gr. Cantacuzino.
 
La întretăerea cu strada Băiei se ridică moscheia Regele Carol şi mai jos pe dreapta, o clădire masivă. Palatul Băncei Agricole, iar între străzile Roşiori şi Buleverd, Catedrala Episcopală, înconjurată de o grădină frumoasă. Biserica bulgară este ridicată în acelaş cartier pe str. Maior Şonţu. Strada D. A Sturza fostă Romană, este a patra care începe din strada Independenţei şi are mai multe clădiri frumoase, de exemplu la No. 13 Villa Sadoveanu, cu o grădină care coboară până la mare. Villa este ocupată de către Biroul de expediţiuni al d lui Petru O. Mantui un cunoscut comerciant de pe piaţa locală.
 
Mai la vale în piaţa Basarab, este palatul Băncei Româneşti, Holel Boulevard, Casa Benderli distinsă prin stilul ei secession şi în colţul Bulevardului, palatul Manisalian, un giuvaer de artă architectorică şi decorativă.“
 
Va urma.

Plan Constanța 1924. Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen

 

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Constanța în perioada interbelică - „Pentru hotelurile de lux preţurile variază între 115 pe zi până la 240 lei“

Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii