Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:23 13 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Friedrich Wilhelm Von Hessen (II). Un destin tragic, curmat la Negru Vodă, în 1916

ro

16 Jul, 2020 00:00 1922 Marime text

La numai 23 de ani, prințul german Friedrich Wilhelm von Hessen, nepot de soră al kaiserului german Wilhelm al II-lea și strănepot al Reginei Victoria a Marii Britanii (decedată în 1901), își pierdea viața pe 12 septembrie 1916, pe frontul dobrogean, răpus în luptele desfășurate la Cara Omer (Kara Omer - azi Nergu Vodă).


Pe numele său întreg Friedrich Wilhelm Sigismund Victor, prințul s-a născut pe 23 noiembrie 1893, la Frankfurt Am Main Hesse, și era fiul lui Friedrich Karl Ludwig Konstantin Hessen-Kassel (rege al Finlandei în perioada oct-dec 1918) și al prințesei Margareta Beatrice Feodora de Prusia, născută Hohenzollern.


Friedrich era cel mai mare dintre cei șase fii ai familiei Hessen Kassel. Primul Război Mondial a afectat grav viața familiei: patru dintre cei șase fii au luptat pe front iar doi dintre ei, Friedrich și Maximilian și-au pierdut viața în timpul conflagrației. Născut în 1894, Maximilian a fost primul ucis pe front, în 1914, în Belgia.


Ne întoarcem însă la tânărul prinț ucis, în 1916, la Cara Omer, în Dobrogea. Potrivit rapoartelor oficiale, el a fost ucis pe 12 septembrie iar cauza morții a fost "răni suferite în acțiune".


Trebuie să ne concentrăm atenția asupra contextului istoric al acelor zile. Astfel, după bătălia de la Bazargic (azi Dobrici, Bulgaria), din 5-7 septembrie, trupele româno-ruse au fost nevoite să se retragă spre Cobadin, pe linia Oltina - Negru Vodă - Mangalia. Înfrângerea a avut ca rezultat periderea temporară a Cadrilaterului, doar pe timpul ocupației, până în 1918.
Încercând să profite de situație, Mackensen a ordfonat atacuri de noapte pe 11 și 12 septembrie asupra liniilor româno-ruse. Printre trupele angrenate în conflict se număra și Regimentul VI de Ulani, din care făcea parte prințul Frierdich Wilhelm. Ulanii erau membri ai unor detașamente de cavalerie ușoară, înarmați cu lance, sabie și pistol. Termenul de ulan venea din Evul Mediu, oglan în tătară (ulterior ulan) fiind preluat de germani de la polonezi și fiind tradus ca "războinic viteaz".





Tânărul locotenent s-a născut, cum am menționat anterior, la Frankfurt, acolo unde tatăl său Karl era comandant al unui regiment cu garnizoană în oraș. În 1901 familia se mută însă în impresionantul castel Schloss Frierdichshof, pe care mama sa prințesa Margareta îl moștenise. Aici au crescut cei șase băieți ai familiei. Au avut mai multe bone englezoaice, ceea ce a făcut ca ei să vorbească perfect limba engleză. Surprinzător, engleza pe care o vorbeau era una cu accent cockney, jargon al clasei muncitoare din zona Londrei, pentru că guvernantele lor făceau parte din această stare. De altfel, fiind înrudiți cu familia regală britanică, prinții Hessen-Kassel își petreceau anual vacanțele în Marea Britanie.


Cei șase băieți erau crescuți într-un stil democratic, total diferit de cel prusac. De altfel, tatăl Karl nu îi îndrăgea prea tare pe verii din familia Hohenzollern întrucât în 1866 ducatul săunatal fusese anexat de către Prusia.


Friedrich Wilhelm, poreclit Fri, era considerat fiul preferat și "ideal" al tatălui, acesta insuflându-i dragostea pentru valorile morale și idei romantice și cavalerești.


Fri a urmat gimnaziile Goethe și Helmholtz din Frankfurt și Potsdam, apoi Academia de Cadeți Lichterfelde din Berlin. Aici, atât el, cât și ceilalți frați ai săi au îndurat o educație militară brutală și spartană. Tatăl lor a insistat ca Fri și frații săi nu se bucure de privilegiile tinerilor din familii principare și să învețe să se descurce singuri și să avanseze pe merit.
Din păcate, principiile cavalerești - romantice erau desuete și anacronice într-o Europă modernă și tot mai militarizată.


Idealist, Karl își trimite copiii pe front, în prima linie, imediat după ce începe războiul, deși ar fi avut posibilitatea să îi țină deoparte, în posturi călduțe din Marele Cartier General. Moartea lui Maximilian, în 1914, și apoi cea a lui Friedrich Wilhelm, în 1916, îl va convinge în cele din urmă pe tatăl Karl să își retragă ceilalți fii din zonele de foc.


Pe 12 septembrie, noaptea, atacul ulanilor asupra trupelor române, la Negru Vodă, s-a soldat cu un eșec. Românii au rezistat eroic și au reușit să îi respingă pe inamici. Angrenat într-un război care nu era al lui și aflat în voia unei sorți nedrepte, tânărul prinț german a căzut. A fost rănit mortal la gât de o baionetă, suferind în același timp și o lovitură de pumnal, în zona pieptului.


În lupta aceea îngrozitoare și-au pierdut viața sute de soldați din ambele tabere, mulți cu nume ce au fost uitate. Moartea lui Friedrich Wilhelm von Hessen a fost consemnată datorită originii sale nobile. Un destin distrus mult prea devreme, așa cum au fost și cele ale altor câteva zeci de mii de tineri, de neamuri diferite, uciși pe același front, în acel cumplit război.


Conflagrația a continuat încă doi ani... Dobrogea a suferit sub ocupație străină, dar România a reușit în cele din urmă să iasă învingătoare, și după izbânzile de Mărăști, Mărășești și Oituz, să devină o Românie Mare, independentă și suverană...


Bibliografie


New York Times”, Kaiser’s Nephew Killed – Prince Fredrich William of Hesse Fals în Balkan Battle, 16 sept.1916, p.2
The British Newspaper Archives - www.britishnewspaperarchive.co.uk: (ziare britanice și australiene)
Constantin Kirițescu, Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919, vol.1, cap.2 Campania din Dobrogea, p.349-498, Ediția a II-a, Editura Casei Școalelor, București, 1921
Costin Scurtu, Armata terestră română în Dobrogea, vol 1, Editura Muzeul Marinei Române, 2008
Jonathan Petroupulos, Royals and the Reich - The princes von Hessen in Nazy Germany, Oxford University Press, 2006, 524 p
Războiul dintre România și Grupul Puterilor Centrale, Comunicatele oficiale române, germane, austro-ungare, bulgare și turcești (privitoare la Războiul României), Editura I. Brănișteanu, București, 1924, sursă download dspace.bcucluj.ro, p.28
genealogyonline.nl - Fredrich Wilhelm Sigismund Viktor von Hessen(1893-1916)
dailydairywww1.wordpress.com/2016/09/14 sept. 2014
geni.com, Prinz Friedrich Wilhelm Sigismund von Hessen, managed by Cecille Nygard, published on 27 april.2015
Alexandru Ioanițiu lt.col, Războiul României (1916-1918) vol.1 și 2, Tipografia Geniului (Cotroceni), București, 1928 - 1929, sursă pdf dspace.bcucluj.ro
Michael B. Barett, Prelude to Blitzkrieg – The 1916 Austro-German Campaing în Romania, Indiana University Press, 2013
Marlene Eilers Koenig, Wilhelm II nephew killed, on www.royalmusingblogspot.com, published on 15 sept.2016
Mircea Vulcănescu, Răsboiul pentru întregirea neamului, București, 1938
GA Dabija, gen, Armata română în Răsboiul Mondial, vol.1, 2și 3 București, 1928
Romulus Seișanu, Alexandru Rațiu, România în timpul Războiului 1916-1918, fascicul nr.2, iunie 1919
I. Stegărescu, Luptele din Dobrogea, Câmpia Munteniei și din jurul Mărășeștilor (zile de suferință și datorie) 1916-1918, Bușteni, 1920


sursă foto - Familia Von Hessen, Friedrich și cei cinci frați ai săi, sursă Jonathan Petroupulos, Royals and the Reich - The princes von Hessen in Nazy Germany, Friedrich este ultimul din stânga




Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)
Comentarii








Cele mai recente postari