Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:42 20 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Filiala Constanța a Societății de Științe Istorice din România Eveniment de omagiere a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a limbii și spiritualității românești

ro

29 Sep, 2021 00:00 1482 Marime text


 
La sfârșitul săptămânii trecute, Colegiul Național de Arte „Regina Maria” a fost gazda unei noi manifestări național-culturale sub egida Filialei Constanța a Societății de Științe Istorice din România.
 
Înscrisă în calendarul acțiunilor Filialei, manifestarea a fost prilejuită de marcarea a două date-reper ale Evului Mediu românesc – 500 de ani de la atestarea primului document scris în limba română, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, respectiv pomenirea morții, la 500 ani de la chemarea la Domnul, a Sfântului Voievod Neagoe Basarab al Țării Românești (1512-1521).

Simpozionul „Omagiu Limbii și Spiritualității Române, cu prilejul marcării a Giumătate de Millenium de la atestarea primului text scris în limba română – Scrisoarea lui «Nécșu ot Dlăgopole» (c. 29 Cireșar, AD 1521)” a fost moderat de profesorul Marian Zidaru, care a punctat, în deschidere, rolul școlii în întreținerea simțămintelor național-patriotice ale tinerelor generații.

Au susținut referate trei elevi ai Colegiului – Giulia Bizău, Anastasia Pătrașcu, Gabriel Bucur –, care au surprins cadrul epocii și conținutul documentului din iunie 1521.
 
În continuare, Ion Moiceanu, prolific publicist și, timp de peste o jumătate de secol, hăruit profesor de istorie (a debutat ca dascăl în 1962, la Școala Generală din satul constănțean Zorile, și a ieșit la pensie de la Liceul „Ovidius”), a susținut conferința Semnificaţia istorică a Scrisorii lui Neacşu din Câmpulung; a prezentat elevilor cadrul larg al evoluției istoriei Țării Românești în care s-a zămislit  acest prim document atestat al scrisului în limba română: „Câmpulungul nu este numai prima capitală a Țării Românești, numai Cetatea Basarabilor, locul unde ctitorii celebre, nu este numai locul unde au descălecat și au staționat mulți dintre voievozii noștri, al unor decizii politico-diplomatice, sau al unor confruntări militare, nu este doar obârșia unor mari personalități ale Țării, nu este doar orașul meu de suflet și de dor unde mi-am petrecut adolescența, nu este doar locul feeric unde regele Carol I a vrut să construiască Palatul Regal înaintea Peleșului (dar a fost refuzat de puternica obște a moșnenilor de aici), el, Câmpulung-ul, este, pe lângă și peste toate acestea, centrul complementarității economice românești neîntrerupte între Ardeal și Muntenia, este așezarea pitorească și strategică unde s-a «plămădit» primul document scris în limba română, ceea ce-i conferă și o aură culturală care îl veșnicește în istorie. Este cel mai vechi document păstrat în limba română, descoperit în anul 1894 de către un arhivist din Brașov, și pus în valoare în anii următori de către marele nostru istoric N. Iorga.
Documentul scris pe hârtie, în ultimele zile ale lui iunie 1521, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale otomanilor la sud de Dunăre și trecerea lui Mahomed-beg în Țara Românească la începutul secolului al XVI-lea, când osmanlâii vor atinge apogeul puterii lor”.   
 
Apoi, profesorul Stoica Lascu a prezentat în fața elevilor conferința N. Iorga, istoric şi al Cvltvriĭ Medievale Romănescĭ, despre Sfântul Voevod Neagoe Basarab – la cinci veacuri de la trecerea la cele veşnice a „domnului cu apucături împărăteşti” (15 Septemvrie 1521). O lecție de istorie pe care conferențiarul, colaborator constant al ziarului nostru, a prezentat-o prin intermediul scrierilor marelui istoric Nicolae Iorga despre Voievodul ce a fost trecut (precum Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu) în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.

Cităm un fragment din prelegerea profesorului Stoica Lascu, care a prezentat analogii ale activității Sfântului Voievod Neagoe Basarab în lumea europeană a timpului și în istoria noastră națională, inclusiv din timpurile noastre:
 
„Neagoe Basarab, din neamul Craioveștilor, ginere al unui despot sârb, a avut parte de o aleasă instrucție, fiind unul dintre cei mai învățați monarhi români din Evul Mediu, într-o epocă în care activau personalități ale civilizației europene precum umaniștii Erasmus din Rotterdam, Copernic, Machiavelli sau Thomas Morus. El nu a purtat războaie cu sabia, ci a dobândit izbânzi culturale în Țară și în Lumea Creștină, ca cel mai de seamă și respectat ocrotitor al acesteia, și a fost nu doar ctitor al Mănăstirii Argeșului, ci și a o sumă de sfinte lăcașuri de la Muntele Athos și din toată Creștinătate aflată sub puterea Turcocrației. Faptele sale, ca și prețioasele Învățături către fiul său Teodosie, un veritabil manual de conduită etico-morală și de practică diplomatică, se cer a fi cunoscute și de către oamenii politici de astăzi, prea puțin aplecați spre cunoașterea povețelor demnitarilor români din vechime”.
 
În partea a doua a manifestării a fost atribuit Premiul „Gheorghe Dumitrașcu” pentru anii 2019 și 2020, eveniment menționat de noi într-o ediție anterioară.
 
Citește și:
 
Sub egida Filialei Constanța a Societății de Științe Istorice din România: Acordarea Premiului „Gheorghe Dumitrașcu” lui Ion Moiceanu și Constantin Cheramidoglu

 #DobrogeaAcademică Neagoe Basarab, 500 de ani de veșnicie
 

 
Comentarii








Cele mai recente postari